Rezumat "Cișmigiu et Comp."de Grigore Băjenaru
Băjenaru propune o întâlnire cu toți colegii din liceu, sărbătorind 15 an de la absolvire. El pornește spre liceu,adică locul de întâlnire și ajunge la "morminte". Își aduce aminte de poreclele celorlalți elevi de la alte licee,date de ei.
Acesta primește manualele,iar printre ele se află două materii noi. Toți elevii sunt obligați să poarte șepci cu numere și litere scrise pe ele.
Înainte de teză,elevul primește cea mai mare notă,iar la teză un zece pentru compunerea sa de succes.
Școlarii obișnuiesc să dea porecle profesorilor,acestea folosindu-le și acasă. Din neștiința unui părinte,i se adresează profesorului cu porecla "Crăcănel", el înfuriindu-se.
La ora de română,elevii sunt anunțați că celebrul scriitor Alexandru Vlahuță a decedat. Dar ei trebuie să se concentreze pe concurs,unde autorul este premiat cu locul al treilea,tatăl său nefiind tocmai încântat.
Băjenaru este admis la cursul superior. El ajută un coleg pentru a nu fi ascultat,iar la germană "Chiorul" râde fără motiv.
În clasa a patra, profesorul de chimie se așteaptă ca elevii săi să știe materia, deși el nu știe să facă experimente. O altă întâmplare este victoria școlii la un meci de fotbal.
La serbarea liceului, autorul este nevoit să joace în piesa "Prometeu". După succesul scenei, elevul este invitat să imite profesorii tocmai în Cancelarie,nefiind toți încântați de aceasta.
Colegii lui Băjenaru, aflând că este un scriitor minunat, îl roagă să le scrie poezii,acesta fiind asaltat de ei o lungă vreme de timp.
Elevul merge în excursie cu clasa,acolo făcând năzbâtii,ce se vestesc în întreaga școală. Directorul dorește a-i exmatricula,dar din nefericire pentru el, nu s-a putut.
În final, elevii clasei autorului se strâng în sală, așteptându-i pe profesori, pentru o revedere.
Cişmigiu & comp. Bună dimineaţa, băieţi!, Grigore Băjenaru
"Cişmigiu & comp." prezintă viaţa de elev de liceu în perioada interbelică. Grigore Băjenaru îşi aduce aminte cu multă plăcere de anii săi de şcoală. Ciclul primar îl urmează la şcoala unde este director tatăl său, dascăl de profesie, iar apoi anul I-VIII de liceu(cum se numea atunci gimnaziul şi liceul) la Liceul Gheorghe Lazăr, situat în vecinătatea parcului Cişmigiu. Sunt descrise toate poznele elevilor,( doar băieţi, în vremea aceea nu existau licee mixte), profesorii lor, poreclele care sunt puse acestora, modul de predare al dascălilor, prietenia dintre elevi, dintre elevi şi profesori uneori, şi multe alte întâmplări din care reise prietenia, colegialitatea, respectul, etc.
În "Bună dimineaţa, băieţi! " se inversează rolurile, elevul din primul roman devine profesorul din cel de-al doilea. Băjenaru urmează cursurile Facultăţii de litere, unde îl are coleg chiar pe tatăl său, care urmează Pedagogia în cadrul acelei facultăţi. Este prezentat cu mult umor şi duioşie un moment în care tatăl său nu învăţase pentru un examen şi fiul îl ajută cu o fiţuică. După terminarea facultăţii, el devine profesor de limba română, reuşind să câştige respectul tuturor elevilor la care predă. Chiar după mulţi ani, ajuns pensionar, în momentul întâlnirii cu ei, aceştia îşi scot pălăria în faţa lui, mulţumindu-i pentru dragostea cu care i-a îndrumat în viaţă.
Mi-au plăcut foare mult ambele cărţi. Sunt uşor de citit şi te fac să fi uşor nostalgic, amintindu-ţi de şcoală şi de anii copilăriei. Se poate vedea în ambele cărţi dragostea de profesie, plăcerea de a munci cu copii a profesorilor din acele timpuri, majoritatea poeţi sau scriitori, lucru care este întâlnit foarte rar în zilele
cu o simpla cautare pe "goguta al nostru" gaseai tot ce iti doresti bafta
Aleeeeeeee întreabă: