Buna TPU! Nu imi place sa scriu asa ceva in intermediul online pentru ca nu ma simt sigură de acest lucru dar presupun ca am nevoie de un sfat.
Am -13 ani si simt de aproximativ 2 ani niste simptome de depresie care par sa de agraveze foarte mult. Nu stiu din ce cauza dar de 2 ani incoace nu am ganduri pozitive aproape nici macar o data pe luna. Simt nevoia intr-una sa plang si chiar incep fara nici un motiv sa imi vina cele mai oribile stari si sa plang fara sa fi facut ceva. Nu mai am incredere in nimeni si ma simt ultimul om, de abia mai pot sa ma misc din pat si sa imi fac rutina zinlica si atunci cand o fac mi se pare foarte grea si obositoare care chiar e un nimic. Mancat, exercitii pentru recapitulare scolara, spalat pe dinti, iesit afara. Cel mai rau m-a lovit acest lucru atunci cand am inceput sa ma tai. Acum 1 an de atunci ma simt un alt om. Am inceput pana si sa incerc sa ma sinucid dar inca mai aveam speranta si inca am putina ca totul va fi bine asa ca nu am reusit sa o fac pana la capat. Merg la terapie de 6 luni si am incercat sa duc asta in vorba cu terapeuta dar ea zice ca nu pare sa am si ca cand vede ea atunci va lua masuri...si acum nu stiu ce sa cred. Deja mi-au ramas semne de la taieturi si imi e deja destul de nasol gandul cu "cum va fi pe viitor?" Am facut teste toate au dat rezultatul ca ar fi destul de severa. In prezent am multe stari in care vreau sa nu mai exist, nu mai am incredere in mine si ma vad ca o persoana nefolositoare. NU vreau sa spun la nimeni din familie mama sigur o sa zica ca vreau atentie si dupa asta voi strica relatia cu ea, deoarece in fata persoanelor sunt cea mai fericita persoana. Cu terapeuta presimt ca o sa ii zica lui mama ca duc momente nasoale si faptul ca ma tai..pentru ca in regulamentul ei daca ma tai, incerc suicid etc va trebui sa ii zica lui mama asa ca pas. Vreau sa incerc sa trec peste asta singura. Pot primi un sfat va rog?

Singura este greu sa treci peste dar nu este imposibil.
De ce te-ai sinucide? Esti tanara ai inca extrem de multe sanse pe viitor sa iti gasesti fericirea, sa iti gasesti un partener de viata, prieteni. Vine liceul, facultatea daca este cazul, un loc de munca, locuri prin care poti cunoaste oameni si crea legaturi.
Poate la 20 de ani poti gasi baiatul la care visezi, vrei sa dai cu piciorul de acum la aceasta sansa?
Ok, suferi, am fost acolo la varsta de 13/14 ani, dar doresti ca suferinta ta sa creeze suferinta si altor persoane? In special mamei tale daca tot iti pasa de opinia ei.
Poti cauta lucruri care te pasioneaza, muzica, fimle, anime-uri, jocuri, lucruri care pot aduce o doza de satisfactie/fericire in viata ta.
Nu te distanta de oameni, de copii de varsta ta care incearca sa interactioneze cu tine, oricat de antisociala ai fi.
Incearca sa fi mai realista. Da, poate ca multe lucruri pot esua dar exista si o sansa sa reuseasca. Nu trebuie sa crezi ca o sa reuseasca dar trebuie sa itelegi ca exista si acea sansa.
Cu toate astea, sfatul meu este sa ii spui psihologului de problema cu taieturile deoarece este, a fost, foarte intalnita si probabil va sti cum sa procedeze. Ii poti spune ca nu doresti sa ii metioneze mamei tale despre aceasta problema si daca isi respecta profesia nu ii va spune.
Intr-un final nu vreau sa iti spun clasicul "ai viata inainte" dar iti voi spune sa ii acorzi o sansa, sa iti acorzi o sansa. Ai grija de tine!

Pot primi un sfat va rog? :

''Nu mai am incredere in nimeni si ma simt ultimu om''
la 13 ani ai inceput devreme fa un pas inapoi si fa-ti un rezumat.

Toti avem un rost, daca tu vrei stop, noi mergem inainte, in timp o sa vezi ca e bine sa '' trust no one '' ca oamenii sunt cum sunt, fiecare pentru el, daca cineva e '' nice '' cu tine
fi pe faza si 10 ani paza buna trece primejdia rea, lumea utopica n-o gasesti pe Terra numa in cartile pocaite unde leul isi cumpara carnea la magazin si ingeriii nu-si mai au rostul.

''am inceput sa ma tai''. asta lasa urme si intrebari in timp deci evita, sunt alternative.
''in fata persoanelor sunt cea mai fericita persoana'' degeaba daca nu umbli la reglajul fin,
''Mens sana in corpore sano / A Healthy Mind In A Healthy Body''

Vreau sa incerc sa trec peste asta singura. > cand devi propriul psiholog poti face multe dar trebuie sa gandesti la rece: cauza si efect.

Buna!

Hai sa vorbim! Asociatia Telefonul Copilului poate fi prietenul tau atunci cand te confrunti cu o problema. Poti primi ajutor specializat in mod gratuit si in deplina confidentialitate.


Apelul catre 116111 este gratuit din retelele Telekom, Orange si Vodafone, de luni pana vineri, intre orele 08.00 – 20.00. Mai multe poti afla si la: http://www.116111.ro/intrebari-frecvente


Daca te simti in largul tau mai degraba in mediul online, ne poti scrie la 116111@telefonulcopilului.ro sau pe http://www.116111.ro (disponibil 24/7).

Poti primi consiliere gratuita si direct de pe telefonul mobil, descarcand aplicatia noastra disponibila pe dispozitive android Happygraff http://www.116111.ro/descarca-aplicatia


Noi te ascultam oricand si pentru orice problema!

Buna, si eu am destule probleme si vorbind cred ca ne putem ajuta unul pe celalalt. Daca vrei poti sa imi dai insta-ul tau.

Schimba terapeutul! Ceea ce am invatat este ca atunci cand un copil sufera, parintii trebuie sa mearga la terapie, nu copilul. Spune-le parintilor tai cat de greu iti este, cat de mult ai nevoie sa te iubesca si sa te ingrijeasca, sa te simti acceptata si sprijinita. Si daca ai nevoie de atentie ce? Lasa sa ti se ofere, accepta atentia din partea parintilor, nu este gresit sa doresti sa fii vazuta cu adevarat. Incearca sa iti depasesti frica si fii sincera cu ai tai. Sunt sigura ca vor dori sa iti fie alaturi cand vor afla cat de greu iti este. Nu te mai preface fericita de dragul lor, asta nu ajuta pe nimeni.