Buna tpu...numele meu e Maria. Am 18 ani. Eu va scriu aici caci nu mai gasesc metode de alinare in nimic...sunt o fata consumata de viata la propriu...tristete,chinuri,certuri in familie si multe multe rele...eh..la varsta mea am 40 kg si alea fortate,nu fumez nu beau, sunt la locul meu si cu toate asta am un jegos de asa zis tata care m-a si batut cand eram mica apoi am fost facuta si c***a. La 8-9 ani asa ceva sa zici unui copil...te marcheaza pe viata...plus maltraturi la scoala unde stau... spania. Sunt foarte slabita si dezamagita de tot ce inseamna viata va jur. Vreau sa ma ridic sa pot manca sa nu mai sufar atat...dar nu ma pot ingrasa si nici sa mananc prea mult va rog spuneti ce pot face caci astfel e posibil sa ajung in spital...

E o tragedie cand citesti asa ceva,copilaria unui copil trebuie sa fie o copilarie plina de iubire nu de jigniri, isi recomand sa manci mai mult indiferent de ce anume, faza e ca poti avea atac de cord daca continui sa slabesti nu e bine, desigur problema ta tot nu se va rezolva, trebuie sa isi gasesti de lucru si sa pleci de acolo nu ai de ales, esti la liceu?

Mai bine decat sa-ti zica ca nu si-a dorit niciodata sa te faca si ai fost un accident.Ce ai fi facut in cazul asta? Te`ai fi sinucis ca sa-i faci pe plac? Pentru ca exact asta faci acum, ii faci pe plac prin modul tau de a`ti traii viata si nu numai lui ci celor din jurul tau.Nu ai ambitie chiar deloc?

Viata nu te consuma, ci tu o consumi pe ea, asta trebuie sa intelegi.Viata ti`o faci singura asa cum vrei tu, alegerile sunt ale tale in totalitate, nu poti da vina pe altii pentru ele.

Repeta`ti in fiecare zi ca esti mai buna de atat si ca nu iti pasa ce zic ei ci doar ce vrei tu sa faci in viata.Vei termina liceul in curand, gaseste`ti un job, pleaca de langa ai tai pentru ca daca ti-au dat viata asta nu ii face si parinti, gaseste`ti un baiat care sa te ajute sa evoluezi in viata si cel mai important, gandeste`te ca iti poti face singura viata, asa cum o doresti tu.Nu te opreste nimeni, dar absolut nimeni, atata timp cat tu nu ii lasi. Daca iti place sa stai in spital, treaba ta, dar pierzi multe lucruri frumoase sa stii.

Si eu am avut o copilarie nu tocmai frumoasa dar nici groaznica.

Partea buna pentru cei ca noi este ca ne trezeste la viata inca de mici.
Nu am trait in puf, nu am fost rasfatati, nu am avut prea multi bani si toate astea contribuie la formarea unui caracter tare numai atunci cand reusesti sa treci peste si sa nu-ti mai pese.
Pentru ca daca stai mereu in tristete si te afecteaza prea mult chestiile astea ramai un om slab.E normal sa te fi afectat in copilarie si sa ai niste sechele mai incolo, dar atat.
Invata sa nu-ti mai pese de ce spune lumea despre tine si de ce se intampla acasa.

Ai facut primul pas si l-ai facut foarte bine, anume sa povestesti cuiva. Daca acolo unde esti nu poti discuta cu un psiholog continua sa povestesti aici!
Ce sfat sa-ti dau nu stiu, decat ca trebuie sa te linistesti si sa nu mai pui la suflet orice apare in jur si orice vorba ti se arunca.

Buna.Imi pare rau sa aud ca ai trecut prin asa multa suferinta pana la aceasta vastra deloc inaintata.Nu ar trebui sa pui la suflet lucrurile urate pe care tatal tau ti le-a spus deoarece tatal tau "sufera".Cu siguranta tatal tau este unul din acele persoane care suferind de neajunsuri, fustrari personale si lipsa de stima fata de propria-i persoana, respect pentru ceilalti...incearca sa-si arunce veninul suferintei asupra celorlalti.Singurul lucru pe care poti sa-l faci este sa-l eviti pe cat posibil, pe el si conflictele.Si,treptat,treptat sa incerci sa te indepartezi de sursa suferintelor tale.Incearca sa uiti trecutul, sa ierti si sa privesti spre viitor.Incearca sa te vindeci de trecut,invata "secretul gandirii pozitive",gaseste-ti MOTIVELE care sa te faca fericita! De asemenea gaseste-ti indele niciri, hobby-uri, pasiuni care sa te ajute sa treci mai usor peste tot, sa-ti gasesti linistea interioara, sa uiti si sa speri.Cat despre situatia ta fizica,incearca sa-ti compui un regim alimentar strict; sa iei zilnic trei mese/principale,diversificate si bogate din punct de vedere nutritional,fiind si cat mai bogate in grasimi vegetale si animale. Daca iti permiti, ai putea si AR FI NEVOIE sa consulti un medic nutritionist! Iti doresc sa ai parte de insanatosire grabnica, si cat mai multa fericire! Ai grija de tine! : ) si incearca sa-ti construiesti, gasesti fericirea, pana la urma e singurul lucru care conteaza! Bafta!

Trebuie să te gândeşti bine ce îţi doreşti de la viaţă! Poate că sună dur, însă trebuie să faci alegeri, mai repede, sau mai târziu trebuie să le faci oricât de dureroase ar fi! Şi e posibil ca viaţa să te ducă departe de ai tăi. Însă decizia e a ta şi ar trebui să te gândeşti bine ce vrei să faci! Eu îţi recomand să cauţi frumosul de la viaţă, să alungi tristeţea şi să te bucuri de un suflet care îţi poate fi alături şi la bine şi la greu, fără excepţii! Chiar nu cred că mai ai nevoie şi de alte tâmpenii din partea nimănui sau orice fel de episoade care îţi provoacă sau îţi fac rău sau îţi aduc suferinţă. E dureros să ştii că sufletul te doare şi nu ai grijă de el. Habar nu avem e ce putem fi în stare! Dar mai ales ce suflete superbe avem!

M-am lasat si de liceu deoarece nu am putut sa mai suport atata umilinta si acolo... daca continuam acum nu mai existam.

Pe langa asta mama maibe si imbarligata de el, odata vorbea cu ea si ma compara cu un caine...practic sunt singura pe lume... fara mama fara nimic...ma doare sufletul ...nu ma intelege nici macar mama...