Revin pentru a vă cere nişte sfaturi. Nu prea sunt obişnuită să-mi discut problemele importante cu apropiaţii, dar mite cu cineva pe care nu cunosc. Ţin de pe acum să vă spun că nu prea mă pricep în a mă exterioriza foarte bine deci sper să nu pricepeţi greşit situaţia. Oricum, nu e ceva foarte grav În seara aceasta am vorbit cu cea mai bună prietenă a mea şi discuţia a alunecat spre un subiect ce ne-a făcut să realizăm că practic până acum primul an de liceu şi nu numai a trecut fără să facem nimic. Am constatat că pur şi simplu cufundat în rutină. Ne trezim dimineaţa, mergem la şcoală, ascultare, lecţii noi, pauza (care uneori ne dorim să treacă mai repede), venit acasă (eu mai stau de obicei puţin în oraş cu nişte colege şi mă îndrept spre casă), ne sunăm să vedem ce am mai făcut, apoi cel puţin în cazul meu, stau la calculator (sau mai vorbesc cu o altă colegă), apoi teme, învăţat, mai vorbim puţin, mai facem ce facem (eu revin la calculator sau vorbesc la telefon colega), ne culcăm şi tot aşa. Iar în weekend mai mergem pe la rude s-au mai ieşim în oraş. Ea cu o veche colegă de-a noastră din gimneaziu, care îi este şi prietenă, iar eu ieşeam cu colega, doar că acum ea face naveta deci lucrul ăsta a picat, sau ieşim amândouă. Asta sau mergem fiecare în vizită la rude, deşi mie mi s-a întâmplat şi să nu ies nicăieri mai multe weekend-uri la rând. Şi aşa am constatat că nu am făcut mai nimic.Nu ave, un grup al nostru de prieteni şi nu ne distrăm în alt mod decât ieşind pentru câteva ore în oraş, sau la şcoală.
Prima întrebare a mea este: ce am putea să facem ca să ne distrăm amândouă mai mult(e cea mai bună prietenă a mea şi cred că şi invers)? Să ieşim la pădure? Să facem mai multe lucruri împreună? Dar ce? Şi cum am putea să ne integrăm mai bine în colectiv? La anul se va transfera în clasa mea însă nu toţi colegii o agreeză. Eu o cunosc destul de bine şi ştiu că se înşeală în unele privinţe. Ce aş putea să fac ca să se acomodeze la mine în clasă? Eu n-am probleme cu colegii mei. Se înţeleg bine între ei şi eu la fel (atunci când vorbesc cu ei...).
Acum aş dori să vă adresez câteva întrebări legate doar de mine. Sunt timidă. Extrem de timidă cu persoanele pe care nu le cunosc. Într-atât de timidă şi interiorizată încât prefer să grăbesc pasul doar pentru a nu mă întâlni cu cineva cunoscut şi care nu face parte din rudele apropiată. Cum aş putea să scap de acest lucru? Mă simt penibl când fac asta dar pur şi simplu e instinctiv ceea ce fac. În al doilea rând, nu am idee ce subiecte să abordez cu cineva necunoscut sau pe care abia îl ştiu, deci prefer să nu vorbesc deloc. Şi colac peste pupăză, nici cu profesorii nu e mai bine, pentru că deşi uneori ştiu să răspund prefer să n-o fac pentru că de multe ori îmi spun că e inutil să răspund la ceea ce a întrebat profesorul pentru că oricum respectiul lucru nu o să-mi folosească niciodată şi probabil am să-l uit chiar a doua zi. În ceea ce priveşte învăţatul nu pot să spun că întâmpin mari probleme pentru că mereu am învăţat bine. Doar că aproape că nu ma ridicat mâna să răspund de la începutul anului... Mi se spune că am un vocabular bun şi cunoştinţe pe acre unii de vârsta ma nu le au dar tocmai de aceea nu ştiu ce să discut cu ei T. T
Ţin să menţionez că pasiunea mea cea mai mare este Japonia. Ştiu ceva lucruri despre această ţara, dar fireşte, pentru că unii abia au auzit de ea, nu am cu cine să vorbesc. Şi chiar dacă aş avea mi-e foarte greu să intru în discuţie cu cineva, mai ales de vârsta mea. Acelaşi lucru nu se întâmplă şi cu adulţii sau copii mai mici. Mi-e mai simplu să vorbesc cu ei. Dar din cauza asta nu prea am prieteni.
Odata ce cunosc foarte bine o persoana nu mai am probleme. In plus, ma exprim mult mai bine in scris.
Am 16 ani. Şi nu, nu sunt nici urâtă şi nici nu cred că fac ceva acre să îi sperie pe cei din jur. Doar că sunt introvertită, retrasă şi timidă. Nicidecum nu mă iau la harţă cu nimeni. Însă am tendinţa să scurtez discuţiile sau să nu spun nimic căci am tendinţa să cred că ceea ce spun nu e interesant sau chiar dacă ar fi, nu pentru cel cu care vorbesc.
Se pare că am scris ceva... Oricum, că mulţumesc că aţi avut răbdare să citiţi tot ce am scris.
Dacă aveţi întrebări am să vă răspund
Deci, cum aş putea să rezolv toate acestea? Cum să nu mai fiu aşa fadă? Să am mai multă încredere în mine şi să-mi fac mai mulţi prieteni cu care să mă distrez (de multe ori tind să cred că nu ştiu să mă distrez)? Cum aş putea să vorbesc mai uşor şi să nu mă mai tem de ceea ce cred ceilalţi despre mine?
V-aş fi recunoscătoare dacă ne-aţi respectiv m-aţi ajuta ^_^

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook