E totul un cumul de factori. Pubertatea e o problema, intrainarea de mama e o alta problema, faptul ca acest lucru se intampla cu repetitie agraveaza putin situatia si mai e si problema tatalui autoritar, pe care stii ca nu prea ai cum sa il schimbi. Acuma, e important sa poti sa fii sincera cu tot ce iti doresti. Nu ar fi prea greu sa le spui prietenilor, fiecare va gasi poate o solutie, ceva cat de mic care sa te faca sa te simti mai bine si care sa te faca sa vezi ca sunt mai intelegatori decat cred ei. Frustrarile pe care tu le traiesti sunt normale de asta trebuie sa le spui cuiva. Unor persoane pe care tu ii consideri ca fiind prietenii tai. Incearca si tu sa iti stapanesti furia putin mai mult cel putin la exterior, sau nu te descarca pe cei la care tii, e important si e un sfat de viata. Gaseste-ti un hobby, unul creativ, care sa te faca sa refulezi frustrarile si supararile. Te va ajuta mult, crede-ma pe cuvant. O zi minunata iti doresc si cheer up!
S-ar putea sa aiba dreptate mama ta, dar si tu trebuie sa dai mai mult de la tine. Cu totii avem un autocontrol pe care trebuie sa-l folosim la maxim. Controleaza-te putin sa nu mai fi asa de impulsiva, iar cand superi pe cineva (colegi sau mama), cere-ti scuze k nu doare si asa nu-i pierzi, nu se vor indeparta de tine. Mama ar trebui sa-ti fie cea mai buna prietena, sa comunici mult cu ea. Cu tatal tau, incearca sa discuti odata cand e bine-dispus, spune-i ca te doare ca e asa de sever, k il iubesti si ai vrea sa fiti mai apropiati, k ai nevoie de el. Sigur il va sensibiliza Sa-mi spui, te rog daca a functionat :*
Am incercat de multe ori sa vb cu tata dar nu vrea sa ma asculte si nu pot intelege de ce se comporta asa cu mine cand stie cum e pentru ca si el la randul sau a patit la fel cu tata lui
misauratcuviata întreabă: