| Alexandra99Eveline a întrebat:

Buna tuturor! Am 15 ani și simt ca nu mai pot ieși din stările pe care le am și momentele prin care trec la aceasta vârsta. Nu prea am cu cine sa vorbesc deschis despre stările sau despre gândurile mele pentru ca mama ma critica mai mereu, prietene/prieteni am încercat sa îmi fac dar nu prea mai poți avea încredere în nimeni în ziua de azi și am văzut asta pe pielea mea când am observat ca nimeni nu ma caută dacă eu nu dau mesaj o zi. Ma încurc cu băieți de nimic care nu își doresc relații frumoase sau cel puțin care nu știu sa respecte o fata și sa țină la ea. Iar pentru asta nu pot ieși nici din casa. Am relație de 1 an de zile cu un băiat care e super gelos și cu care ai mei nu mai sunt de acord de multa vreme. De aia nici nu ma mai lasă sa ies afara pentru ca spune ca ies cu el și ori ca fac prostii ori îmi da vape uri pentru ca mi-a mai găsit mama prin genți. Simt ca nu îmi mai găsesc liniștea, a venit vara de ceva timp iar eu stau în casa în timp ce alții la vârsta mea ies și își fac amintiri. Băiatul acesta cu care ma știu de 1 an de zile la fel are prieteni cu care iese seara și mai vine acasa la 20:00, 21:00. Știu ca poate nu e timp de astfel de lucruri pentru ca mai ales le-am pierdut încrederea alor mei în mine și i-am dezamăgit de multe ori. Stau în casa când mama e la servici și tata e plecat în Canada pentru ca vrea ca și noi sa mergem acolo. Dar eu în momentul de fața nu sunt nici entuziasmata, nici dezamagita ca voi pleca luna care vine în Canada și ma voi muta. Vreau doar sa ma lase mai liberă, am început sa îi consider ca pe niște dușmani și realizez ca ei îmi vor doar binele și muncesc sa am un viitor frumos eu și sora mea. Dar în anumite momente ma simt copleșită de sentimentele care ma apasa. De plictiseala care ma ia stand ore în șir acasa. Știind ca alții și mai mici de vârsta mea au gașca de prieteni și ies la 19:00 și mai vin abia seara târziu. Pana și verii mei care sunt mai mici ca mine ies în centru seara și mai vin la 00:00 acasa…știu ca intr-o zi îmi voi reveni și poate voi avea grupul meu de prieteni dar pana atunci nu știu ce sa mai fac sa fie bine și sa nu îmi mai văd părinții cu frica. Sa trec peste momentele astea și sa fiu ca alte fete de vârsta mea care se distrează nu ca mine care plâng în casa pentru ca nu pot ieși toată ziua.

3 răspunsuri:
| Violleta2022 a răspuns:

La 15 anisori esti mult prea mica sa iesi pe centura sa te apuci de fumat, baut alcool, luat droguri si alte porcarii ilegale si nocive, pe alt tpic chiar spui ca vapezi, bei si iesi su colegi rau famati, deci mai bine stai in casa, sub supravegherea stricta amaica-tii ca esti usor infleuntabila si ajungi rau.

Pune mana si invata franceza si engleza, ca-n Canada ai nevoie de ambele si sunt convinsaa ca nu le stapanesti, deci nu ai avea de ce sa te plictisesti sau sa plangi ca nu ai 2 anisori.

| Furnicuta000 a răspuns:

Din ce povestesti tu, la 15 ani cand viata de adolescent abia ar trebui sa inceapa, tu esti deja satula de viata. Incearca sa te linistesti si sa mai copilaresti putin ca nu trebuie acum sa umbli numai in relatii, nu e urgent sa-ti faci prieteni. Toate la timpul lor

| LisaJulie a răspuns:

Bună ai încercat sa vorbești cu un terapeut sau cunoști oameni noi, sa îți faci prieteni noi? Uneori trebuie sa schimbi colectivul