Buna tuturor. Am nevoie de caracterizarea lui Nica din capitolul al 4-lea din Amintiri din copilarie. FUNDA!

Caracterizarea

personajul lui Nica poate fi privit din mai multe unghiuri

Nica este o ipostaza a copilului universal: el se joaca ridicand casa in slavi, fura ciresele de la matusa Marioara si, apoi, pupaza din tei, iar la scoala, omoara muste, “facand prapad din ele”

Pus mereu pe pozne, Nica este caracterizat, mai ale prin intamplarile pe care le provoaca ori la care ia parte. Uneori, caracterizarea este facuta de alte personaje

Nica este stapanit de o stare de veselie si fericire continua: “Si eu eram vesel pe vremea cea buna si sturlubatic si copilaros ca vantul in turbarea sa”

Nica ca personalitate:

este un baiet rusinos si fricos “ o multime de baieti si fete intre care eram si eu, un baiet prizarit, rusinos si fricos si de umbra mea”
Mai tarziu el devine “cel mai bun de harjoana si slavit de lenes”

Atasamentul fata de satul sau:

Durerea despartirii, instrainarea si dorul dupa frumoasele meleaguri ce ramaneau in urma, in timp ce caruta lui Mos Luca il ducea spre un loc necunoscut si “departat”

Iubirea fata de meleaguri este infatisata prin descrierea Ozanei si prin evocarea starilor sufletesti ale personajului. opilaria lui Nica este de fapt copilaria copilului universal, cu poznele si cu joaca adecvata varstei. In Amintirile lui Creanga nu este nimic individual, nimic cu caracter de confesiune, ori de jurnal
Creanga nu se considera diferit de alti copii. Nu aspectele de diferentiere il intereseaza, ci stadiul de nediferentiere, de vesela inconstienta, de ignorare a necazurilor din copilarie

Nica este prezentat preponderent comportamental, si nu prin interioritatea care individualizeaza

IV Paradisul copilariei

naratorul este un adult pentru care retrairea copilariei reprezinta o consolare de necazurile varstei mature, care nu sunt amintite in mod explicit, dar pot fi ghicite dintr-un oftat involuntar ori prin contrast cu perioada fericita evocata: ”Insa vai de omul care se ia pe ganduri! Uite cum te trage pe furis apa la adanc, si din veselia cea mai mare cazi deodata in uricioasa intristare”