Ma bucur cand cineva mai crede ceea ce cred eu. Prietenii mei cand le spun " ce bine era cand eram mici" spun daaa...(chiar pe bune era bine si pentru ei), dar cand zic ce n-as da sa fiu iar mica ei spun : Glumesti, nu?
Eu nu glumesc, poate am nevoie de o pauza sau poate vreau sa indrept unele lucruri nu stiu, oricum liceul este cea mai frumoasa parte din viata oricui si vreau sa profit de ea, pentru ca am auzit ca de liceu nu vrei sa te desparti dar de facultate cica abia asteapta sa o termine.
Tu ce simti, ai face schimbarea asta chiar daca ti-ai da seama ca nu poti sa modifici nimic. Imi place sa ma gandesc la amintiri, dar sa traiesc iar acele clipe (aducandu-mi aminte ca mai facusem absolut totul alta data). Nu cred ca ar rezista cineva...
Mai bine e sa ne gandim la trecut, mai bine e doar sa-l vizitam.
Nu de mult am trecut si eu in acesta perioada adolescentina. Imi lipseste mult copilaria, mereu ma gandesc la boacanele care le faceam cand eram mica si la cate amintiri am strans de-a lungul anilor. Copilaria este cea mai frumoasa perioada a vietii! Cand eram mici, toata lumea ne rasfata acum, ca suntem mari aveam mai multe responsabilitati. O data cu adolescenta vin si certurile cu parintii, primele iubiri, gasca pe primul loc si nu scoala.
Cred ca toata lumea isi doreste sa fie din nou copil, pana la urma toti crestem dar amintirile din copilarie nu le uita nimeni.
Ei bine, oricum daca esti adolescenta se spune ca tot copil vei ramane mereu, deoarece atata timp cat traiesc parintii tot vei fi copilul mamei. Poate te referi la faptul cand eram mici; zilele copilariei mele de mica au fost cele mai frumoase clipe din viata mea! Eram mereu rasfatata oricum daca parintii mei erau divortati, iar mama era plecata in Italia! Eu stateam la bunici cu gandul ca intr-o zi voi fi mare si voi scapa de copilarie, dar astazi fiind adolescenta as dori sa-mi retrag gandurile! Mi-e dor sa ma duc la gradinita, sa ma joc cu papusile, sa ma uit la desene animate [este adevarat ca si acum ma uit dar foarte rar]. Imi aduc aminte cand bunica ma lasa sa stau in pat ore in sir. si sa ma uit la televizor sau sa stau pe calculator toata ziua; acum nu prea, Mai ales imi este dor sa fiu prima data in curtea scolii in clasa I cand invatatoarea ne intava tainele scrisului, cititului, socotitului etc. Imi aduc aminte cu drag acele momente, dar din pacate viata merge inainte si nustim ce greutati ne aduce ea! Asa ca traiti clipele adolescentei cat mai puteti, ca apoi ve-ti trece la nivelul urmator din viata!
Eu chiar vreau să fiu copil din nou...cand suntem adolescenti, maturi totul e opus, nimeni nu ne mai alintă, nu ne mai face pofturile.acum cand suntem mari, oamenii cred ca noi nu mai suntem copii si trebuie să fil responsabili.
Normal toti am dori sa fim iar copii si e normal eu sunt in situatia ta si ma gandesc cum eram cand nu aveam responsabilitati, cand nu eram indagostita, cand totul era o joaca
Mie mi-ar placea mult fiindca cand eram copil(mai mic adica), nu sunt chiar adult dar oricum, atunci nu aveam responsabilitati de nimic(cu exceptia scolii poate), toata ziua ne jucam si in plus niciodata in viata nu o sa mai putem sa fim asa de nevinovati si inocenti ca in copilarie. e cea mai frumoasa perioada a vietii si nu trebuie sa ne maturizam prea repede fiindca nu avem decat de pierdut.
Sincer eu mi-as dori sa cresc mai repede si sa uit de copilarie la cat sufar akumnu mai imi trebuie copilarie sincer