| JustShadows a întrebat:

Buna tuturor!happyMa numesc Mihaela, si-as vrea sa va intreb ce parere aveti referitor la situatia mea:Am un prieten(amic)pe care il cunosc de aproximativ 1 an si 7 luni, tin la el foarte mult, si mi-e teama sa nu depasesc limita de afectiune.Imi este ca un frate, un bun prieten.Ma aflu in mijlocul"terapiei"de control asupra propriei persoane, caci tin la el si nu vreau sa-l pierd prosteste.Nu i-am spus nimic(pentru ca stiu ca nu simte decat un mic sentiment de prietenie), dar incerc sa fac ca afectiunea ce-o simt in plus sa treaca cu timpul, pentru ca am observat ca mai tare ma doare sa vad cum el ma considera o prietena, iar inima mea indrazneste sa ceara mai mult. Mi-e foarte drag de el si am nevoie de prietenia lui, credeti ca voi putea sa limitez afectiunea pentru el? Multumesc!happy

Răspuns Câştigător
| Sile_6892 a răspuns:

Sigur poti sa-l iubesti ca o prietena sau ca o "surioara", adica cu sufletul nu cu "poftele trupului". vei fi si mai mult admirata pentru ceea ce faci. Iar daca "vrei ceva mai mult de la el" fara sa-l superi, cel mai bine este sa te rogi la Maica Domnului sa-ti arate ce sa faci. Vei primi acest sfat.

3 răspunsuri:
| JustShadows explică:

Hm, multumesc Sile...Am facut asta deja, o fac in fiecare noapte, dar se pare ca nu pot obtine decat relatia de prietenie, cu timpul ma voi resemna!happy

| anka a răspuns:

De la amicitie la iubire nu e decat un pas. Multe casnicii s-au cladit avand la baza o lunga si trainica prietenie. Daca si el nutreste pentru tine aceleasi sentimente dar ii e frica sa ti le dezvaluie? Ce ar fi daca in joaca ati discuta ipotetic pe tema: CE AR FI DACA EU SI TU AM DEVENI NOI?

| 20.mvf a răspuns:

Dar cum poti bate distanta? Si timpul? :-