V-as fi recunoscatoare daca v-ati lua 5 minute din timpul vostru pentru a-mi citi povestea.Imi vine greu sa scriu aceste lucruri pentru ca nu am vorbit decat cu cateva persoane despre asta.As vrea un sfat, sau doar simplul fapt ca am spus cuiva asta ma face sa nu mai ma simt asa singura.De unde sa incep.Cand aveam 7 ani, tatal meu vitreg m-a violat sa zic asa, nu m-a dezvirginat, dar ma supunea la diverse perversiuni, sper ca intelegeti, dar eu tot viol numesc asta. Dupa ceva timp mama a facut un copil cu el, o fetita, eu am crescut si dupa 3 ani m-am gandit ca el i-ar putea face acelasi lucru si surorii mele, asa ca m-am gandit sa spun cuiva.Nu am spus mai devreme pentru ca nu am realizat ce mi se intamplase, imi ziceam doar "e nebun" dar nu realizam ce imi facea... I-am spus matusii mele ca m-a violat, nu i-am dat mai multe detalii, de rusine. Ea i-a spus mamei, intre timp am aflat ca el mai incercase sa violeze o verisoara de-a mea, dar ea nu a zis pentru ca nu vroia sa o desparta pe mama de el. Dupa ce mama a aflat, am continuat sa locuiesc cu el, sub acelasi acoperis, sa ii aud zilnic vocea, sa il vad zilnic.Cam 2 ani mama a dormit separat de el, mi-a dat de inteles ca ma crede, dar in ultima perioada imi tot reproseaza ca sunt tot timpul "imbufnata" si ma intreaba ce am de sunt asa, de ce nu il pot accepta pe el si de ce nu ma inteleg bine cu el ca el este un tata bun.De parca a uitat tot ce i-am zis.Nu i-am dat detalii despre ce mi-a facut, de rusine, i-am zis doar ca m-a violat, chiar daca nu a fost un viol propriu zis, dar ea a ales sa creada un strain, in loc sa isi creada propriul copil.Nu il mai suport in preajma mea, sunt tot timpul deprimata, nu suport sa o vad pe mama ducandu-se seara la culcare in pat langa el.Am inceput sa ma tai si de multe ori in situatii grele am vrut sa ma sinucid.Nu mai suport ce mi se intampla, vreau doar sa plece din viata mea. Uneori cred ca sunt eu nebuna si mi-am imaginat totul, sau ca nu le-am zis de fapt lor adevarul si ca totul e in imaginatia mea. Dar imaginile mi se deruleaza in fata ochiilor si nu le pot uita. Tin sa precizez ca la tata nu vreau sa ma duc pentru ca nu prea se intereseaza de mine.Ma simt singura, nu vreau sa le spun prietenelor, vreau ca pentru ele sa fiu aceias eu, cu probleme "tipice adolescentilor". Va rog un sfat, ce ar trebui sa fac, de ce credeti ca mama nu m-a crezut.Va multumesc pentru ca v-ati sacrificat 5 minute pentru a citi, multumesc anticipat si pentru raspunsuri.:*

Buna papusa, tinand cont de situatia ta sunt mai multe variante. 1. daca esti majora ai putea sa iti faci un viitor singura, fiind astfel mai linistita chiar daca iti va fi greu fara parintii tai. 2. spune-i tatalui tau, totusi esti fata lui, nu are cum sa nu-l intereseze macar putin de ceea ce ti se intampla, nici unui parinte nu i-ar conveni sa auda ca propiul copil este violat. 3. incearca sa ai o discutie serioasa cu mama ta spunandu-i ca pleci de acasa daca mai continua relatia cu acel tip, sau macar vorbeste cu matusa ta sa te ajute dansa macar cu niste sfaturi. sper ca te-am ajutat. :*:*

Ahh.imi pare sincer rau.Ia o pe mama ta si vb cu ea f serios.tu cati ani ai? cred ca nu ai peste 18 ani.ca daca aveai puteai sa pleci. spune i sa te inteleaga si ca vrei sa o vezi fericita.dar nu cu el.ca nu merita.plangi.sa te creada.si daca tot nu te crede. spune i sa aleaga intre tine si el.pare absurd dar asa ceva nu se poate.nu locui cu acel om in casa daca ti a facut ce ti a facut.nu merita si mai ales ca te face sa te simti asa. vreau sa ai grija de tine si sa vb cu mama ta si pe "taiktu" nu il mai baga in seama,nu vb cu el, nu te mai uita la el, ca asta nu e tata .

In primul rand, trebuie sa ii explici mamei tale ce s-a intamplat in detaliu, iar ea, ca adult, trebuie sa ia decizia cea mai buna-in opinia mea, trebuie sa se desparta de tatal tau vitreg si sa depuna o plangere penala.
In al doilea rand, trebuie sa consulti un psiholog, pentru a trece mai usor peste traumele psihice si fizice prin care ai trecut.
Trebuie sa iti faci curaj sa vorbesti deschis cu mama ta, cu siguranta va intelege ororile la care ai fost supusa si va lua masurile necesare.
Nu in ultimul rand, trebuie sa incetezi sa te automutilezi si sa renunti la gandurile sinucigase, pentru ca nu ajuta la nimic.
Imi pare rau ca ai fost nevoita sa treci prin aceste lucruri abominabile, insa situatia ta nu e, din pacate, singulara. Acesti oameni - violatori, pedofili si asa mai departe sunt o anomalie a naturii, oameni cu probleme psihice grave si ar trebui inchisi sau orice altceva, sa nu mai faca rau nimanui.
Iti doresc multa bafta si putere pentru a trece peste aceasta intamplare ingrozitoare si sa iti continui viata in liniste!

Daca te tai si incerci sa te sinucizi esti o persoana slaba.Trebuie sa gandesti cu calm si logica...nu stiu fa in asa fel incat sa isi doareasca el sa plece din casa, suna la protectia copilului,"trezeste-o" pe mama ta, zi "MAMA!" si deschide-i tu ochii.Nu ai nici-o ruda la care te-ai putea muta?

Draga mea, daca aceste lucruri spuse de tine sunt adevarate nu ai facut de loc bine:daca eu as fi patit asa ceva i-as fi spus imediat mamei mele si daca nu m-ar crede as spune rudelor in orice caz nu as mai trai sub acelasi acoperis cu un violator.mai incearca cu mama ta sa ii amintesti daca nu incearca sa scapi macar de aminti du-te la un pshiholog.Succes

Lasă ruşinea la o parte şi spune-i mamei tale totul în detaliu.Explică-i ce ţi-a făcut omul acela şi de ce nu te mai poţi apropia de el.Spune-i mamei tale că nu poţi să mai stai cu el în aceeaşi casă după tot ce ţi-a făcut şi aşteaptă ca ea să ia o decizie. Înţeleg că suferi, dar nu trebuie să clachezi din cauza asta. Fii puternică şi ai încredere în tine.La sinucidere să nu te mai gândeşti.Crezi că se merită ca din cauza unui om obsedat să-ţi pierzi tu viaţa? Nu.Dacă spui că prietenilor nu le poţi spune ce simţi,singura care ar putea înţelege exact ce spui este verişoara ta.Ea a trecut prin asta. Încearcă să descoperi ce simte şi ea, cum se simte acum. Spune-i mamei tale că ai nevoie de ea şi de sprijinul ei, nu de spatele ei.Ea e singura care poate lua măsuri în privinţa lui. Baftă!

Trebuie sa stai iar de vorba cu mama ta si sa ii explici ca sunt chestii din trecut pe care timpul inca nu le-a vindecat. Stai de vorba foarte detaliat si explica-i ca gunoiul ala de om, ca altfel nu il pot numi, nu iti va fi simpatic niciodata ca persoana pentru ce ti-a facut eventual include-l in discutie si da cartile pe fata

Spune-i mamei "Dc nu ma crezi pe mine si uh strain?" nu stiu zii ca te tai din vina lui ca te omori daca mai e in casa nu stiu poate o convingi ca imi dau seama ca ala ia tot bagat prosti in cap ca ce o crezi pe ea si nu pe mine si tot felul. Vorbeste cu ea si ia-ti un aliat si protejeazati bine sora de acel om.