îndoitură și așa - asimetrică.
Corzile de plastic, sunt pentru muzica clasică și sunt mai lejere la mână. Se apasă mai ușor pe ele, însă nu poți cânta orice pe ele. Chitările pentru muzica clasică, au și griful mai lat (iar dacă tu vrei să cânți pe una din asta, n-ar fi rău să ai degetele lungi – și nu unghiile lungi : ).
Corzile de metal, sunt cam cele mai utilizate. Poți cânta de la folk la jazz. Și ce mai vrei tu. Însă tu ar trebui să știi ce vrei.
Dacă ești începătoare, stai cuminte și lasă cutia asimetrică la chitară : )
Sunt puțini care ajung acolo.
Tu ia cutie plină. Ia cutia normală. Are sunet mult mai bun și mult mai plin.
Dacă ești începătoare: ia corzi de 010 de metal – dacă vrei metal. Dacă nu vrei metal și vrei clasică, atunci ia pe tensiune moale, nu tare.
Pe măsură ce devii mai stăpână pe tine și pe chitară, ai să tragi pe corzi mai tari sau ai să rămâi tot pe corzi de zece sau de tensiune moale – cum ai să îți dorești.
Prima chitară, reprezintă un sacrificiu. Pe prima o zăpăcești: nu dai cum trebuie în ea, nu știi să o apreciezi, nu o păzești și așa mai departe. Când ai să știi, atunci ai să îți iei o chitară mai scumpă și mai bună.
Găsești chitări ieftine la ziar. Sau la diferite magazine, care le dau între 200 și 400 de lei. Și la prețul ăsta, dacă ai să cauți mai bine, ai să găsești și de calitate medie (adică nu proaste). Vezi că sunt magazine și de mâna a doua.
Nu merită să înveți să cânți la chitară pe ceva scump. Fă cum crezi, dar să știi că cele bune, sunt foarte scumpe și sunt de la o mie de euro în sus și poți să ajungi la zeci de mii de euro.
Eu zic să stai cuminte și să înveți pe ce ai. : )
anonim_4396 întreabă:
Idkrjek întreabă: