Prin nopti tăcute
Prin nopti tacute,
Prin lunce mute,
Prin vantul iute,
Aud un glas;
Din nor ce trece,
Din luna rece,
Din visuri sece,
Vad un obraz.
Lumea senina,
Luna cea plina,
Si marea lina
Icoana-i sunt;
Ochiu-mi o cata
In lumea lata.
Cu mintea beata
Eu plang si cânt.
Răspunde
Cea mai usoara si cea mai recomandata 
da 
Răspunde Sunt şi altele mai lungi dar s-ar putea să nu le reţii... Eminescu ăsta tare îndrăgostit mai era.
Ordonare:
După relevanţă
Aceasa e cea mai usora de memorat
Revedere
- Codrule, codrutule,
Ce mai faci, drãgutule,
Cã de când nu ne-am vãzut,
Multã vreme au trecut
Si de când m-am depãrtat,
Multã lume am îmblat.
- Ia, eu fac ce fac de mult,
Iarna viscolu-l ascult,
Crengile-mi rupându-le,
Apele-astupându-le,
Troienind cãrãrile,
Si gonind cântãrile;
Si mai fac ce fac de mult,
Vara doina mi-o ascult
Pe cãrãrea spre izvor
Ce le-am dat-o tuturor,
Implându-si cofeile,
Mi-o cântã femeile.
- Codrule cu râuri line,
Vreme trece, vreme vine,
Tu din tânãr precum esti
Tot mereu întineresti.
- Ce mi-i vremea, când de veacuri
Stele-mi scânteie pe lacuri,
Cã de-i vremea rea sau bunã,
Vântu-mi bate, frunza-mi sunã;
Si de-i vremea bunã, rea,
Mie-mi curge Dunãrea.
Numai omu-i schimbãtor,
Pe pãmânt rãtãcitor,
Iar noi locului ne tinem,
Cum am fost asa rãmânem:
Marea si cu râurile,
Lumea cu pustiurile,
Luna si cu soarele,
Codrul cu izvoarele.
Răspunde
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
