Daca e s-o luam asa atunci ai putea spune ca unii oameni nu mor niciodata pentru ca inca persista in inimile unora, ori in amintiri sau pur si simplu in memorie ca loc de cinste pentru realizari deosebite din viata. Omul e totusi efemer. Realizarile lor pot sa ramana mult si bine in functie de cat de deosebite au fost.
Acel alt scop al vietii e inutil pentru ca lumea e data peste cap si nu mai ai baza in nimeni, doar sa risti de cateva ori apoi sa zici ca mine ca nu are rost sa mai incerci. Eu ma vad fericit cand voi avea salariul meu masina dorita si imobilul in mana mea iar restul vine tot pe munca mea pentru ca altceva nu exista in viata mea decat situatia materiala.
Să știi că îmi place mult textul tău .
Scopul vieții e să o trăiești așa cum îți place, să crezi în ceea ce ești, să te realizezi social și cultural. Orice ți-ai dori, e clar, vânezi fericire, nimeni nevrând să fie trist. Sau prost. Și chiar dacă se spune că dacă ești mai prost, ești mai fericit, e mai nasol când trăiești în lumea ta, dar nu mai găsești soluțiile la problemele tale.
Acei oameni au plătit un preț pentru a fi fericiți, au fost materialiști, lăsând spiritualitatea în urmă. Măcar au satisfacția că au realizat ceva în viață, dar în viață totul se plătește .
Mersi de apreciere Mda, stii cum se spune. Iubirea nu se cumpara, dar dragostea se plateste.
Exact.
Și asta face viața mai interesantă și mai puțin previzibilă.
Cu plăcere.
Jelli a reprodus deja ce voiam eu sa spun. Dar tine minte asta: murim la fel(de boala, din accident, batranete, etc.) chiar daca nu traim viata la fel.
Everybody dies, but not everybody lives
Daca e s-o luam asa atunci ai putea spune ca unii oameni nu mor niciodata pentru ca inca persista in inimile unora, ori in amintiri sau pur si simplu in memorie ca loc de cinste pentru realizari deosebite din viata. Omul e totusi efemer. Realizarile lor pot sa ramana mult si bine in functie de cat de deosebite au fost.
DragosConstantin întreabă:
ravanelli4226 întreabă: