Care vi se parea cea mai tare varsta, si de ce? :S. copilarie, adolescenta. :-s? funda

Intreaga viata!
Fiecare fila citita,cu fiecare zi ce trece,cred ca si batranetea va fi frumoasa, sa aud prin casa, copii cum imi spun "bunica" si sa ma gandesc ca au trecut vreo 60 de ani de cand faceam si eu la fel.:-

Copilaria, de cand incepi sa fii constient, pana cand te indragostesti pentru prima data. Perioada aia de gradinita e geniala. Nu ai nicio grija reala, insa iti faci tot felul de griji inchipuite, pentru ca ai impresia ca esti foarte special, ca trebuie sa te ocupi de multe lucruri si simti ca esti capabil de orice.
Cand eram la gradinita, imi faceam griji pentru papusile mele, ca nu aveau prea multe haine, asa ca le croiam eu tot felul de rochite, fustite, etc.
Imi faceam griji pentru toti oamenii din lume si incercam in fiecare zi sa inventez elixirul tineretii fara de batranete si al vietii fara de moarte (amestecam tot felul de buruieni, mergeam impreuna cu prietenele mele la bunica, care ne ajuta sa fierbem tot felul de plante, pe care apoi le stocam in sticlute sau in borcanele si le denumeam "solutie pentru...").
Imi faceam griji pentru sarbatori, asa ca inca din vara strangeam, impreuna cu toate prietenele mele, cat de multi bani puteam pana la Craciun si ii cheltuiam atunci pe beculete de brad, bomboane si beteala. Tin minte ca intr-un an ne-am chinuit vreo doua saptamani sa taiem un bradut dintr`un gard viu de la blocul de vis-a-vis cu o bucatica de panza de bonfaier, primita de la bunicul uneia dintre noi. Am reusit tocmai in ziua de Ajun si l`am dus in fata blocului, apoi l`am impodobit si am avut un Craciun al nostru, pe langa cel din casa, pregatit cu atentie de parinti si de bunici.
Imi faceam griji ca n`o sa ma lase prea mult afara iarna, din cauza frigului, asa ca in fiecare an construiam cazemate, care mai de care mai solide si mai frumoase. Puneam mult suflet in asta. Munceam toate la o cazemata de cand ieseam de la gradi pana seara tarziu, iar in weekend`uri, de dimineata pana seara. Intr`un an, tin minte ca parintii uneia dintre noi au schimbat toate geamurile din apartament si le-au lasat pe cele vechi rezemate de bloc. le-am luat noi, fara sa ne facem griji ca o sa ne ranim sau ca o sa ne rupem vreo unghie si in anul acela am construit o cazemata cu etaj, chiar daca intre etaje am pus geamurile acelea vechi, care puteau sa se sparga in orice clipa sub greutatea noastra. Stateam toata ziua in cazemata. Desi am construit`o ca sa ne tina de cald, am observat cu mirare ca nu ne prea ajuta in sensul asta, asa ca am adus inauntru lumanari, iconite si mancare (in mare parte biscuiti). Daca nu ne chemau parintii in casa, am fi stat acolo zi si noapte.
Imi faceam griji ca n`o sa avem unde sa ne dam cu sania, asa ca in fiecare an aduceam multe sticle cu apa si le turnam pe derdelus, ca sa inghete pana a doua zi. Gheata aceea tinea pana in ultima zi de iarna.
La un moment dat, intr-o primavara, am inceput sa ne facem griji ca ar trebui sa ne maturizam (desi eram la gradinita), sa facem si noi ce fac adultii, asa ca am strans banii de inghetata pe mai multe zile si ne-am dus in piata. Am cumparat tot felul de seminte si am facut "straturi" (mai exact, o groapa mare, sapata cu un bat gasit pe jos, in care am turnat toate semintele, gramada), peste care am turnat nisip, adus intr-o punga de la vreun km distanta. Culmea, recolta noastra neingradita, peste care putea sa calce oricine, recolta noastra pe care uitam de cele mai multe ori sa o udam, arata chiar mai bine decat cea a bunicilor nostri. Asta pentru ca noi puneam suflet in orice.
Imi faceam griji si pentru animale, asa ca in fiecare vara aveam grija de catelusii nou-nascuti din jurul blocului. Atunci cand ploua, ieseam toate afara, fara umbrele si ii luam cu noi in scara, ca sa nu le fie frig. Culmea, nu raceam. Cand era cald, ii luam in brate si ne plimbam cu ei prin parc, ii hraneam si le aratam copacii, vrabiutele, oamenii din parc. Incercam sa-i invatam sa mearga, tinandu`i de labutele din spate. Culmea, toti au invatat inainte de vreme, datorita acestei practici.
Cand eram copii, ne doream sa fim adulti, ca sa avem responsabilitati si ocupatii "de oameni mari", ceea ce acum, cel putin mie, nu`mi mai place.

Acum imi dau seama cat de frumos era sa am 14 ani si acum imi amintesc cat de nebuna eram atunci.

Eu zic ca 18. Atunci poti sa te uiti la filme porno.

Adolescenta pentru ca at iti vin numai nebuni in cap si fac doar prosti

Adolescenta- Momentul nebuniei:X
se termina copilari.scapi putin din,, cusca"
faci ce vrei tot felul de chesti nebuneee s iti aduci aminte toata viata te distrezi:X iti tr aiesti viata... dupa la munca si iti faci o familie plictisitorrrru

Copilaria este mai frumoasa ca te distrezi cu prietenii mai faceti caterinca si veti avea amintiri frumoase, Adolescenta este mai nasoala te baga prietenii la antoraj de ex. Hai ma fumeaza ti-e frica se ia maicata de tine.hai ma ia si tu un fum!
Deci practic Copilaria este mai frumoasa cam de pe la 11 ani pana la 15/16