Ce e IUBIREA adevarata, azi? Ce mai inseamna astazi pentru adolescenti dragostea?

Sunt foarte curioasa, mai ales in cazul baietilor, cum privesc ei acest sentiment. Eu consider ca pentru ei in general nu e mare lucru, un "Te iubesc" nu inseamna prea mult, si uita repede daca apare o alta mai buna. Cum vedeti iubirea in zilele de astazi? Ce oferi, ce trebuie sa faci, cum sa arati ce simti?

Cel mai bun raspuns si frumos FUNDA!

Sunt tare curioasa ce opinii sunt.

Ramona, 19

Dumnezeu e DRAGOSTE.
Dragostea este îndelung răbdătoare, este plină de bunătate; dragostea nu pizmuieşte; dragostea nu se laudă, nu se umflă de mândrie,
nu se poartă necuviincios, nu caută folosul său, nu se mânie, nu se gândeşte la rău,
nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevăr,
acoperă totul, crede totul, nădăjduieşte totul, suferă totul.
(っ◕‿◕)っ ♥

Ha, bun hai ca inntru si eu inn joc
Iubirea este pentru mine devatamentul unuia fata de celalalt, daca o fata mi-ar zice ca ma iubeste m-as topi intr-o clipa.
I-ti dau dreptate cu faza ca baietii nu iau dragostea in serios dar vina nu este in totalitate a noastra.
Eu personal n-as face asa ceva, am stat intr-o relatie care mi-a facut mult rau, dar n-am apelat la alta fata sau chestii asemanatoare.
Pana la urma mi-o zis ca nu ma iubeste, foarte amuzant dupa cat am suferit
Oricum, revenind la subiect:
In zilele noastre iubirea a fost afectata de o gramada de porcarii, ca si sexul si chestii asemanatoare, era o zicala pe care o batranica a zis-o intr-o zi:
"Pe vremea noastra, noi reparam ceea ce era sticat, nu il aruncam la gunoi."
Frumos citat, nu?

Pentru adolescenti? este luat in considerare doar blestematul de sex prematur! poti vedea si tu, cati vin aici ca disperatii, sa-si inceapa viata sexuala cat mai repede, uitand de consecinte. De ce? parintii nu si-au facut treaba, educatia o au, dar este una foarte proasta. Pentru noi, cei depasiti de 12 ani, 18 in sus, sexul primeaza, dar pentru cei cu capu` pe umeri stiu cui trebuie sa-i ofere acel moment special si cui nu. Insa, dragostea, la varste atat de mici, fragede, neexperimentate, cati crezi ca se poate bate cu pumnu` in piept zicand: DA, EU INTR-ADEVAR CUNOSC DRAGOSTEA? nimeni, eventual o fac, dar o fac inconstient. Dragostea, este simtita odata in viata, este un sentiment pur, limpede, unde totul se poate vedea clar, fara supozitii. Este toata existenta noastra, inseamna totul acel sentiment, o fiinta langa tine este chiar totul, nu mai conteaza nimic, sau cel putin, asta ar trebui sa insemne dragostea! multi, vin cu replici "stufoase" dar practica lor lasa de dorit. sti, teoretic toti suntem "destepti" dar in realitate ne pierdem pe drum. Baietii, sunt exact asa cum vrem noi, daca ii iubim cu adevarat, ne lasam modelati unul pe celalalt. Nu exista ca el sa fie mai putin sau mai mult indragostit, din perspectiva lor, ei cauta doar o fata pentru care sa se piarda cu totul, fata ideala. Ce destept s-ar pierde pentru o proasta? exact asa, nu pot spune "te iubesc" cu adevarat, daca ea nu este in tiparul lor. Noi fetele, ne place sa ne amagim, sa ne mintim cat mai frumos, sa fim visatoare, insa ei, fiind mai realisti pot judeca mai limpede, si ii respect pentru asta. Intotdeauna am respectat barbatul, pentru inteligenta sa cu care ne abordeaza (vorbesc de cei maturi, nu copilarii). Bineinteles, curvele sunt tratate cum merita, nu trebuie generalizat toate faptele lor, actiunile lor. O fata la locul ei, va fi tratata cum merita, crede-ma, ei cunosc limita. Si, cu sexul, placerea fizica pentru ei este accentuata putin mai tare decat cea sentimentala, din cauza asta, multe din ziua de azi sustin ca "ei doar la asta se gandesc"! aici, intervine prostia feminina, cea care nu stie sa-l tina in frau, daca tu il provoci, cum sa ai pretentia sa te respecte? as putea discuta ore in sir despre calitatile omului, insa trebuie doar sa admiti faptul ca persoana de langa tine tu ti-o modelezi. Un baiat, daca vede ca-l duci inspre bine, te urmeaza, daca nu, te face pe tine sa te pierzi. Cu omul este cel mai greu de lucrat, dar merita, pentru ca dragostea invinge totul pana la urma.

Iubirea adevărată azi? Mai gândeşte-te.
Nici ieri, alaltăieri, nici niciodată nu a existat iubire adevărată. Nimic nu e adevărat, fapt pentru care gândul nostru cutreieră departe, devenind o situaţie fără pată de inocenţă. Când pomeneşti de ''iubirea adevărată'', ai pomeni şi de prietenul adevărat... care de altfel, nici acesta nu există. Totul are un sfârşit. Sfârşiturile sunt urâte, plecările sunt frumoase. Şi tind să cred că totul e o iluzie! Cum noi, oamenii, avem sfârşit, şi acţiunile noastre au sfârşit, mai devreme sau mai târziu, întrucât totul este trecător. Adevărul reflectă perfecţiune, luând-o după teorie, iar perfecţiunea există? Doar nouă, fiinţelor, ne place să credem că există părţi bune şi părţi proaste, dar în sine, prezentă este doar una singură, ne consolăm penibil. Şi aşa precădem la a crede în iubirea adevărată. Şi vorbesc în calitate de hoinară a tainelor ce semnifică iubirea, da' mai indirect, că-i mai drăguţ.
Până la urmă, un verdict nu există, poate chiar există iubire şi nu adevărată dar cert este că nu va exista, sub nicio formă, acea definiţie a iubirii. Va exista simţirea, ce subapreciată ar fi prin cuvinte.

A iubi este insasi legea vietii, asa cum reiese din articolul legea iubirii. Este una dintre cele mai sublime actiuni pe care o poate realiza o fiinta umana. Iubirea poate sa insoteasca toate celelalte acte fundamentale ale noastre. Daca invatam plini de iubire (cu pasiune) vom memora si vom intelege mult mai usor. Daca ascultam cu iubire, vom auzi mai multe si mult mai bine. Daca vorbim cu dragoste, cuvintele noastre vor capata o forta neinchipuit de mare. Daca vom adormi cu dragostea in suflet, somnul nostru va fi odihnitor si profund ca al unui copil. Daca vom gandi atunci cand suntem plini de iubire, gandurile noastre vor capata profunzime si stralucire. Gandurile care se cladesc prin iubire vor fi mai luminoase decat razele soarelui si mai patrunzatoare decat sagetile lui Arjuna.

Toate acestea si multe altele apara atunci cand iubirea este prezenta in fiinta noastra.

A iubi inseamna a trai viata celuilalt. Sa uiti de tine si sa te daruiesti cu totul celuilalt fara a astepta vreodata ceva in schimb, aceasta este adevarata iubire care te inalta si te purifica de tot ce e murdar in lumea aceasta.

Dumnezeu este iubire. Cand facem loc iubirii in sufletul nostru, practci ii facem loc lui Dumnezeu insusi. Pentru ca iubirea sa poate intra in noi, egoul trebuie sa plece. Daca intra egoul, iubirea pleaca. Daca pleaca egoul, intra iubirea. Un om egoist nu va putea sa iubeasca. Egoul si iubirea se exclud reciproc, tot asa cum finitul nu poate sa se compare cu infinitul, tot asa cum intunericul nu poate fi acolo unde este lumina.

Cei mai multi se plang ca nu sunt iubiti. Multi imi spun: "L-am iubit din toata inima, iar el nu mi-a raspuns niciodata iubirii". Dar daca l-ai iubit cu adevarat, de ce suferi ca el nu te-a iubit? Nu stiti oare ca iubirea adevarata nu asteapta NICIODATA, dar absolut niciodata, NIMIC in schimb. Ea este fericita ca se poate manifesta, ca se poate darui. Atat timp cat suferiti din cauza iubirii inseamna ca inca nu ati cunoscut iubirea adevarat.

Daca Dumnezeu ar conditiona iubirea Sa de dragostea noastra pentru El, am sucomba cu totii intr-o clipa.

Iubirea inseamna daruirre totala, inseamna uitare de sine. Si, asa cum se intampla in lumea spirituala, plina de paradoxuri,. abia atunci cand vom uita de sine vom incepe sa ne reamintim de SINE.

Atat timp cat tu ceri ceva in schimbul iubirii tale, inseamna ca nu ti-ai depasit egoul. Cum poate sa incapa nelimitatul in ceva limitat? Atata timp cat suntem egotici, iubirea noastra nu este iubire. Este altceva ce seamna cu iubirea, dar nu este iubire. Poate fi atractie sexuala, poate fi mila, poate fi respect, poate fi nevoia de a proteja sau de a fi protejat, dar nu este iubire. Pe toate acestea, noi le numim iubire, dar ele nu sunt altceva decat reflexe limitate ale iubirii nelimitate.

Sa invatam sa iubim cu adevarat, fara a cere vreodata ceva in schimbul iubirii noastre. Ba din potriva, sa ne bucuram ca ni se permite sa manifestam iubirea. Par nebunesti aceste cuvinte astazi cand o asemenea iubire este aproape de negasit. N-o mai intalnim nici in filme (nici macar in filmele de desene animate). Dar atata timp cat cineva o mai pomeneste si isi doreste din toata inima sa o manifeste, mai exista o speranta ca ea sa renasca. Iubiti-va din toata inima pe voi insiva si nu va fie rusine de aceasta iubire. Foarte multi oameni se urasc pe ei insisi, de cele mai multe ori fara un motiv real, doar din plictiseala sau o ignoranta crasa. Iubiti-va asa cum sunteti daca doriti sa va transformati. Nu asteptati sa va transformati pentru a ajunge sa va iubiti, pentru ca nimic nu poate fi transformat in bine, in lipsa iubirii.

"Iubeste-ti aproapele ca pe tine insutui", dar cum sa-ti iubesti aproapele cand tu nu te iubesti pe tine insuti?

Asa cum te ingrijesti de propria ta viata, ingrijeste-te de viata tuturor si atunci viata ta va capata o dimensiune sublima.

Multi sunt de acord ca iubirea adevarata e minunata si ma intreaba cum sa ajunga la ea. Ea este deja in voi, nu exista nici o reteta magica a iubirii pure. Daruirea de sine, sacrificiul total, rugaciunea si Gratia Divina te vor conduce cu siguranta acolo unde doresti, dar trebuie sa doresti asta din toata inima ta, din tot cugetul tau si din tot sufletul tau.