Ce este iertarea?

Capacitatea de a trece cu vederea.Se recomanda utilizarea cu moderatie.In caz contrar, subiectul este luat de prost/fraier

Iertarea, da inteligenta intrebarea.Nu pot toti vorbi de iertare.Iertarea din punctul meu de vedere e maximul iubirii si depasirii orgoliului sau a durerii provocate de a cea greseala.Cum a zis si Alice greseala e omeneasca, dar noua ne trebuie mai mult decat ceva omnesc uneori ca sa putem ierta, si doar ce ce au iertat stiu ce e aia iertarea, si durerea care iti ramane in suflet.Atunci cand o persoana gresesti, voit sau intamplator, avem tendinta de a uri, de a ne razbuna, dar depinde de greseala. Daca este o greseala care implica iubirea persoanei de langa tine(tradarea, infidelitatea, minciuna), eu cel putin nu pot trece asa usor peste infidelitate, inca nu mi s-a intamplat sa trebuiasca sa iert asa ceva, chiar daca nu stiu acest lucru, stiu pentru ca mi-e greu sa accept daca pr mea s-a sarutat cu altul, un simplu sarut...Nu poti zice ca "vai as ierta orice din iubire", nu, din pacate poate pentru mine. Da e mare chestie sa ierti, pentru ca trebuie acceptata greseala.Nu mereu este posibila, chiar daca ai vrea.

Ca sa nu ocup prea mult spatiu : am scris de curand un articol despre iertare : http://artjoyhypnosis.blogspot.com/2011/03/tehnici-de-hipnoza-iertarea.html
Poate te ajuta sa intelgi mai bine aceasta chestiune.
Am publicat mai demult un alt articol despre emotii si iertare : http://artjoyhypnosis.blogspot.com/......ea_03.html

Iertarea este necesara atunci cand nici trecerea cu vederea, nici tolerarea, nici acceptarea nu sunt de ajuns pentru a rezolva problema. Primul pas al iertarii este hotararea de a nu incerca sa provoci o cantitate egala de durere persoanei care a cauzat raul. Atunci cand te iert, renunt la dreptul de a te rani pe masura. Iertarea incepe cand renuntam la ideea de a fi chit si atunci cand hotaram sa nu ne mai gandim la revansa. Urmatorul pas al iertarii implica o noua maniera de a vedea si de a trai. Atunci cand suntem raniti incetam sa ne mai uitam la cel care a cauzat rana-nu mai vedem persoana, ci doar rana noastra. Cand ne plasam intr-o stare de neiertare fata de celalalt tindem sa credem numai lucruri rele despre persoana in cauza. Ne vine sa ne gandim la el numai in termenii durerii pe care ne-a cauzat-o. Atunci cand ne iertam unii pe altii, incepem sa vedem mai clar. Nu ignoram ranile, dar trecem cu privirea dincolo de ele. Redescoperim umanitatea din cel care ne-a ranit. Si acea persoana este fructul a doi parinti imperfecti; este la fel de ranita, singura, slaba sau mioapa ca si mine. Si poarta-la fel ca mine- chipul lui Dumnezeu.

Al treilea stadiu al iertarii, cel care arata ca ai facut intr-adevar un progres real, este atunci cand constati ca-i vrei binele persoanei respective. Incepi sa speri lucruri frumoase pentru cel care te-a ranit. Ii doresti din toata inima ca totul sa fie in regula intre el si Dumnezeu, ca relatiile sale sa-i fie sanatoase si viata sa-i fie una fericita. Vei mai avea si ganduri negre dar traiectoria inimii este indreptata in directia corecta. Atunci cand doresti lucruri bune pentru persoana care te-a ranit profund, vei sti ca Marele Dumnezeu Iertator a lucrat in inima ta.

Dumnezeu ne porunceste sa iertam ori de cate ori suntem raniti si sa ne impacam ori de cate ori este posibil, pentru ca viata este prea scurta ca sa nu facem asa. Nu vom mai avea niciodata o alta ocazie pentru asta. Daca nu ierti- daca lasi mandria, resentimentele, incapatanarea si autoapararea sa stea in calea ta- vei deveni o persoana dificila si plina de amaraciune. Vei purta in inima ta o povara care va strivi umanitatea din tine. Vei deveni mai rece, cu fiecare zi ce trece. Daca nu vei ierts vei muri.