Ce este migrena?

Migrena debutează, de obicei, dimineaţa devreme sau în cursul zilei printr-o durere intensă, constrictivă, localizată într-o jumătate a feţei, pentru a se extinde ulterior. În mod obişnuit, ea atinge un maxim de intensitate între patru ore şi două zile, dacă nu este tratată.
Somnul ameliorează în general simptomatologia, dar după trezire puteţi fi ameţit, neatent. Frecvenţa atacurilor poate varia între atacuri zilnice şi atacuri ocazionale. Atacurile migrenoase pot fi însoţite de greaţă şi, uneori, de vomă.

Semnele şi simptomele migrenei
Cefalee moderată sau severă, greaţă şi vomă, sensibilitate la lumină şi zgomote, oboseală, aură constând în cercuri colorate sau pete albe în câmpul vizual.

Cauzele care duc la apariţia migrenei
Cauza exactă a migrenelor rămâne necunoscută. Cercetătorii sugerează că ea este legată de un dezechilibru al serotoninei şi posibil al altor neurotransmiţători cerebrali. Serotonina reglează transmiterea mesajului dureros pe calea nervului trigemen-o cale majoră a durerii. Modificările din activitatea noradrenalinei pot fi responsabile de aura pe care mulţi o prezintă imediat înainte de instalarea migrenei.
În timpul atacului migrenos, scad nivelurile cerebrale de serotonină. Cercetătorii sunt de părere că acest lucru determină nervul trigemen să elibereze anumite substanţe numite neuropeptide, care circulă spre învelişul extern al creierului determinând dilatarea şi inflamarea vaselor de sânge. Rezultatul va fi durerea de cap. Multe aspecte în legătură cu migrenele rămân încă necunoscute, dar experţii cred că acest tip de cefalee începe iniţial la nivelul trunchiului cerebral, urmează apoi o iradiere spre nervul trigemen, care este o cale majoră a durerii din creier. De aici, se deplasează spre vasele de sânge de la nivelul învelişului extern al creierului. Vasele de sânge se dilată, se inflamează, apărând senzaţia de durere. Deoarece concentraţia magneziului scade imediat înainte sau în timpul producerii migrenei, este posibil ca nivelurile scăzute ale acestei substanţe minerale, implicate în buna funcţionare a neuronilor, să producă disfuncţionalităţi ale celulelor nervoase cerebrale. Migrenele au diferite forme clinice: migrenă cu aură şi migrenă fără aură. În cazul migrenei cu aură, unele persoane primesc nişte avertismente neurologice cu 5-20 de minute înainte de atacul migrenei. Această avertizare, numită aură, poate consta în flashuri strălucitoare de lumini colorate, linii în zig-zag, pete negre ce cresc progresiv şi senzaţie de ameţeală. De asemenea, puteţi avea o senzaţie de amorţeală pe o parte a corpului. Mai puţin frecvent, simptomele pot consta într-o slăbiciune sau amorţire a feţei, mâinii sau piciorului, precum şi amorţirea buzelor şi dificultăţi de vorbire sau scriere. Rareori, aceste simptome pot persista, probabil din cauza unui accident vascular cerebral.

Migrena fără aură

începe progresiv fără nici un fel de simptom caracteristic de avertizare. Cu ore înainte de migrenă puteţi simţi o stare de bună dispoziţie, să fiţi plin de energie, puteţi simţi sete, o poftă de dulciuri, ameţeală, iritabilitate sau depresie. Acestea se consideră frecvent simptome premonitorii. De obicei, migrena atinge maximum de intensitate în câteva minute sau mai mult.
Tipurile mai puţin frecvente de migrene cuprind: migrena cu aură şi paralizie (numită migrenă hemiplegică familială, acest tip de migrenă constă în paralizia unei jumătăţi a corpului. Pacientul are cel puţin o rudă apropiată cu atacuri similare); migrena cu aură, dar fără durere de cap (acest tip de migrenă apare mai mult la adulţii în vârstă); statusul migrenos (aceasta este o migrenă ce durează mai mult de 72 de ore); infarct migrenos (în acest tip de migrenă, unul sau mai multe din simptomele ce constituie aură persistă mai mult de 21 de zile).
Debutul migrenei poate fi în copilărie, adolescenţă sau la maturitate, ea crescând în intensitate o data cu vârsta. În mai mult de 1/2 de cazuri există istoric familial de migrenă. Femeile au o probabilitate de 3 ori mai mare decât bărbaţii de a dezvoltă o migrenă. Atacurile migrenoase au tendinţa să se diminueze în timpul sarcinii, în special în cursul trimestrului al doilea.
Cauzele biologice ale migrenelor sunt necunoscute, însă s-au identificat mulţi factori declanşatori. O perioadă de muncă intensă, urmată de o perioadă de relaxare poate duce la aşa numită migrenă de sfârşit de săptămâna. Stresul, variaţiile hormonale din timpul menstruaţiei, consumul de alcool, înfometarea sau folosirea contraceptivelor orale, pot declanşă migrenă la unele persoane.
Anumite mâncăruri pot provocă atacurile migrenoase; de exemplu vinul roşu, ciocolată, brânzeturile fermentate, laptele, ficatul de pui, carnea conservată cu nitraţi sau orice mâncare preparată cu glutamat monosodic. Unele persoane raportează că expunerea la soare sau exerciţiile fizice le precipită atacurile migrenoase. Însă, multe atacuri migrenoase nu au un factor declanşator specific.

Diagnosticul migrenei
Dacă prezentaţi crize migrenoase cu simptome premonitorii caracteristice sau un istoric familial cu astfel de crize migrenoase, medicului îi va fi uşor să va pună diagnosticul. Dacă, însă, nu prezentaţi aceste caracteristici sau dacă durerile de cap sunt severe şi cu debut recent, va trebui să faceţi teste pentru a găsi alte cauze, de tipul unei tumori, anevrism sau o boală structurală. în anumite cazuri, medicul vă recomandă analize de genul puncţiei lombare pentru analiza lichidului cefalorahidian, o radiografie de sinusuri, un examen oftalmologie, o tomografie computerizată (CT) sau un examen de rezonanţă magnetică nucleară (RMN).

Cât de gravă este migrena
Migrenele sunt afecţiuni cronice ce nu pot fi vindecate. Durerile de cap nu sunt ameninţătoare de viaţă şi nu există dovezi că ar duce la alte boli. Cu tratament, veţi putea scădea numărul şi severitatea atacurilor migrenoase. Uneori, în efortul de a ameliora durerea, pot apărea complicaţii. Dacă vă administraţi singur preparate antimigrenoase, de 3 sau mai multe ori pe săptămâna, puteţi dezvoltă o complicaţie numită cefaleea de rebound. Deşi aceste medicamente pot produce ameliorări temporare, organismul dumneavoastră se obişnuieşte cu ele în timp, rezultatul fiind agravarea intensităţii sau frecvenţei atacurilor. Veţi lua, în consecinţă, şi mai multe analgezice, intrând într-un cerc vicios. În plus, medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene de tipul ibuprofenului şi aspirinei, pot produce efecte adverse de tipul durerilor de stomac, sângerări sau ulcer, în special dacă sunt luate în cantităţi mai mari sau pe perioade mai lungi de timp.

Tratamentul migrenei
Medicamentele care pot ameliora migrenele se clasifica în 2 tipuri: cele care opresc sau reduc durerea după ce aceasta a apărut şi cele ce reduc sau previn atacurile migrenoase.


Funda, plsss?

O durere foarte mare de cap!
funda?

O durere de cap insuportabila!
FUNDA?