Iau o pauza, petrec un timp singur (chiar daca eu aproape tot timpul mi-l petrec singur) si imi pun ordine in ganduri, eventual le scriu si le analizez pentru a observa daca sunt necesare cateva schimbari sau nu. Nu are sens sa te fortezi sa iti placa viata daca la un moment dat te cuprinde o astfel de stare. Dar daca dureaza prea mult (cateva saptamani sau luni), ai putea vorbi cu cineva despre asta sau chiar cu un psiholog, daca vrei.
De obicei cand prind astfel de stari ies la o plimbari cu o prietena buna, ma uit la vreun film care sa-mi ridice moralul, vorbesc cu cineva despre asta, ma uit la ceva clipuri amuzante, dar cel ma des, incep sa invat. Asa ma incurajez si-mi reamintesc ca atata timp cat ai cunostinte vei avea si succese frumoasa + ma simt mai bine parca
Acum câteva zeci de ani, am dat şi eu acelaşi răspuns; am fost suspendată.
Ai grijă, Andiţu, ai grijă!
Eu ma pun in pat, inchid ochii si-mi imaginez diferite scene care desigur mi-as dori sa se intample intr-o buna zi. Adorm asa si cand ma trezesc sunt mai zambitoare