SLOBOZÍ, slobod, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A pune în libertate: a elibera. ♦ A elibera dintr-o strânsoare, dintr-o legătură care imobilizează. ♦ Refl. (Despre obiectul care leagă) A se slăbi, a se desface. 2. A lăsa un animal în libertate. 3. A permite cuiva să plece, a da voie să se depărteze. ◊ A nu-l slobozi (pe cineva) inima să... = a nu se îndura să facă un lucru. ♦ (Rar) A concedia. ♦ (Reg.) A elibera după terminarea serviciului militar; a lăsa la vatră. 4. A da drumul, a lăsa să cadă. 5. A descărca o armă de foc; a arunca săgeți dintr-un arc. 6. A răspândi, a emana, a degaja. ♦ A emite un sunet, un strigăt, un cuvânt. – Din slobod.
Ms ca ai copiat din dex, asta puteam sa fac si eu ...nu intelegi ceea ce iti cer, daca nu intelegeti nu mai raspundeti
În contextul religiei ortodoxe, cuvântul „slobozit" are o semnificație aparte și diferă de înțelesul său literal din DEX. În acest caz, cuvântul „slobozit" provine din vechime și are o semnificație teologică legată de eliberare sau dezlegare.
Expresia „Dumnezeu slobozeste pe noi" sau variante ale acestei expresii se întâlnesc în rugăciuni și texte religioase, iar aici „slobozit" se referă la a fi eliberat de păcate, de necazuri sau de rele. Practic, înseamnă că Dumnezeu ne eliberează sau ne dezleagă de povara păcatelor, de greutățile vieții sau ne dăruiește o anumită libertate spirituală.
Deci, într-un context religios, „slobozit" poate fi înțeles ca „eliberat" sau „dezlegat". Dumnezeu „slobozește" adică eliberează, iartă sau dăruiește har și pace sufletească.
IoAnaAa1234567 întreabă: