Ce parere aveti despre persoanele mai retrase, timide, care nu participa la "circuri" prin clasa, prin parc, pe la petreceri etc.
Cea mai buna parere. Si acele persoane nu sunt neaparat timide. Probabil si eu par asa, la prima vedere, adica las impresia ca sunt o persoana timida, care nu are curajul necesar sa isi spuna parerea sau aberatii din astea, dar doar par asa. In realitate, eu nu vreau sa ma implic in toate chestiile astea si sa fac tot ce fac toti ceilalti, si daca cineva ajunge sa ma cunoasca, o sa observe ca nu sunt deloc timida. Eu una prefer sa fiu singura si pe cont propriu, si nu sa fiu ca ceilalti si sa fac tot ce fac ceilalti, pentru ca nu sunt asa, si majoritatea ma considera ciudata. Dar nu imi pasa. Eu stiu cum sunt si asta conteaza.
Oricum, ideea era ca acele persoane nu sunt neaparat timide, ci poate nu vor sa participe la chestiile pe care le fac ceilalti, pe cand unele chiar sunt timide si nu au curajul sa se implice in treburi din astea. Oricum ar fi, eu am o parere buna despre acele persoane, pentru ca nu sunt ca toti ceilalti, sunt pe cont propriu si sunt individuale. 
Răspunde
Ordonare:
Cronologică
Răspunde
Nu le plac astfel de aturaje, pur si simplu nu se simte bine in anturajul unor astfel de persoane. Prin urmare prefera sa stea marginalizata.
Eu cam aşa sunt în majoritatea timpului...mai retras, foarte probabil de a fi găsit în preajma unui număr mic de persoane...de ce să fii în centrul atenţiei?
Pfff...pai nu-i bine sa fii nici chiar atat de timid, si eu sunt timida dar nu chiar nu preami place sa fiu in centrul atentiei, iar daca cumva acea persoana e de la tine din clasa socializeaza cu ea, ajut-o sa isi dea seama ca face o mare greseala ca nu interactioneaza cu ceilalti, acum in zilele de azi trebuie sa ai tupeu ca sa rezisti 
Nu am de ce sa simt repulsie fata de ei. Fiecare are unele temeri iar unii sunt antisociali. Fiecare are felul lui de a fi. Si eu sunt mai retras de felul meu. De obicei cand vad o astfel de persoana incerc sa vorbesc mai multe cu ea, sa o fac sa se simta bine, sa se simta importanta si inteleasa pentru ca stiu cat de greu mi-a fost si mie pana acum sa nu am prieteni si sa fiu mereu singur si retras.
Fie mediul in care au crescut le-a adus in starea asta, fie in urma unui complex de inferiotate au ajuns sa se marginalizeze de grupurile sociale preferand o viata singura si monotna.Desi aceste persoane afirma ca se simt bine in pozitia in care se gasesc nu este asa; fac asta doar pentru ca s-au obisunuit asa insa, in interiotul lor tanjesc dupa acea afectiune pe care acele persoane pline de viata si implicate in viata grupului o primesc.Insa, desigur lupta nu este pierduta pentru aceste persoane; cu putin curaj si bunavointa zic eu, avand posibilitatea de a ''reveni'' printre cei plin de viata din grup.
Cred ca ar vrea si ei sa se distreze... dar sunt prea timizi sau le e teama sa nu para caraghiosi in ochii celorlalti...
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
