Ce parere aveti despre prietenii vostri? Cati prieteni aveti? Sunteti mutumiti de ei? Ce sunt ei pentru voi? Cum v ati imprietenit?
As vrea sa va citesc experienta voastra 
Salut, nu stiu daca-i pot numi exact prieteni, caci prietenii nu exista, sa le zicem amici. Pur si simplu am fost in aceeasi clasa inca din scoala primara cu unii, si apoi in generala. Faza ca toti au complexe ciudate, s-a format un grup cam de 6, 7 persoane, in care fiecare are o derogare psihica, mai mult sau mai putin evidentiata, nu primim pe nimeni din exterior, nu ne facem prieteni noi, ne batem intre noi, iar cateodata incerc sa scap de asta dar constat ca nu am cum, pur si simplu nu ai cum sa scapi de astfel de amici, vreau sa uit de toti cei cunoscuti, si-mi pare rau ca nu am cum. Liceul nu marcheaza mai deloc prieteniile, cel putin nu intre noi, eu nu m-am imprietenit cu nimeni la liceu, pentru ca stiam ca daca o s-o fac ceilalti n-o sa-l accepte, asa c-am incercat pe cat posibil sa nu prea comunic. Ne batem intre noi si paradoxal nu ne bagam unii pentru altii.
RăspundeUau..Esti aproape ca mine..adica, nu am foarte multi prieteni, si ma bucur de asta.Nu vreau sa am 100 de prieteni cu 200 de fete..Am 4 prieteni in care imi pot pune increderea in ei si stiu ca nu ma vor dezamagi, pentru ca si eu au avut incredere in mine.Cat despre liceu, sunt cam ca tine, nu sunt prieten mai cu nimeni din liceu..nu stiu daca problema e la mine sau la ei, insa, nu m-am acomodat deloc.Am grupuletu' meu de vreo 4, dar fiecare i diferit si nu stiu daca ne putem spune "amici".
Răspunde Da, dar e naspa sa fii ciudatul clasei, adica acel tip care nu prea comunica.
Nu sunt ciudatul clase..comunic cu colegii mei, dar nu in exces.
Ordonare:
După relevanţă
Am un singur prieten la modul real in care am fost alaturi unul de celuilalt in momente cruciale. Dar nu e genul acela de prietenie in care ne vedem zilnic. Fiecare are proiectele sale si ne mai vedem la o saptamana, doua. Au trecut si luni bune fara sa ne vedem cand poate unul dintre noi prefera sa isi puna ordine in ganduri singur. Dupa ce ne revedeam continuam de unde am plecat, fara reprosuri sau resentimente.Ne-am cunoscut acum cinci ani, pusese el un anunt pe un site ca da meditatii. Dar ne-am apropiat cu adevarat abia cand am avut ocazia de a petrece o zi intreaga impreuna. Atunci mi-am dat seama ca e altceva si e un om de cursa lunga. Imi place faptul ca e autentic si mi-a acceptat si mie identitatea fara sa faca nici un fel de joc pervers de a profita. Au fost momente in anii astia in care am tipat unul la altul si ne-am facut cretini. Dar am stiut unde sa punem frana si am inteles de fiecare data cand ma certa ca este un adevar in spatele vorbelor lui. Niciodata nu a cautat sa imi combata un punct de vedere comparandu-l cu valorile lui, ci se raporta strict la tot ce am vorbit anterior cu el ca sa nu imi permita sa ma tradez singur si sa ma vand ieftin.
Răspunde
Sincer habar nu am dacă pot considera pe cineva prieten iar dacă mă îndoiesc de asta înseamnă că sunt un timp extrem de independent ca să zic așa.
Doar că nu mă vezi nu înseamnă că nu sunt, eu am o mulțime 
toți sunt imaginari 
Eu nu vreau nici măcar imaginari.
Atunci când pui o întrebare și nimeni nu-ți răspunde înseamnă că ai.
Nu te îngrijora ești mic mai crești și te auto-depășești
Eu am amici, nu prieteni. Cu o fat am-am imprieteni la Prahova cand eram la bunici, eu ii spuneam totul, dar ea radea de mine cu cei de acolo cand nu eram in zona si acum m-a dat uitari. Cu o alta m-am imprietenit intr-o excursie la Rasnov si am avut incredere in ea, dar ea doar cauta cu cine sa vorbeasca candd nu ii sunt prieteni disponibili. Iar scumpi mei ** prietenei * din copilaria mi-au intors spatele cand am zis ca vreau sa merg la un liceu mai bun. Cand un prieten mi-a zis ca vrea la un liceu sportiv, eu l-am incurajat, i-am spus ca poate sa ajunga un fotbalist de succes, dar nu a luat probele si s-a resemnat la filologie, dar cand am zis ca vreau sa dau la liceul la care a aplicat si el a fost de nedescris.Mi-a zis ca nu o sa ies nimic de acolo, ca nu am sanse, ca incerc degeaba. Prieteni gasesti greu, prefer termenul de amici, mie mi-au intors spatele si prieteni cu care ieseam pe afara cand ploua si la care ne strangeam si mancam prajituri.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
