Ce parere aveti? Primele 2 strofe sunt inspirate de la Andra.Sunt pentru bunicul meu care a decedat. Dau fntza! pareri sincere!
Drumul vietii
De Radu Bianca
Drumul vietii ne desparte
Fiecare-n alta parte
Dar cat de departe-ai fi
Noi mereu te vom iubi.
Am in suflet un dor greu
Dorul de bunicul meu
De copilaria vasta
Si de casa parinteasca.
Plang si imi aduc aminte
Cum era viata-nainte
Eram mica si pe chip
N-aveam grija de nimic.
O boala necrutatoare
Te-a luat din lume-asta mare
Si-ai plecat la Dumnezeu
Tot de-aceea plang si eu.
Pe Andrei n-o sa-l mai vezi
Ti-era teama ca ne pierzi
Corina e ca o gaza
Cine o sa-i poarte grija?
Pe nepoti tu ii iubeai
Griji si griji le mai purtai
In suflet te vom pastra
Nici cand nu te vom uita!
Mi-a ramas in amintire
Vocea ta si o privire
Vocea ta buna si blanda
Nu o sa se mai auda!
Cu toata averea ta
Nu poti cumpara viata
Asta e cea mai rea veste
RADU STAN azi nu mai este!
Pentru noi tu n-ai murit
Ai fost cel mai bun bunic
In inima mea traiesti
Cu toate acele povesti.
In vise cand imi apari
As vrea sa te mai ating
Dorurile mele mari
Doar in vise le mai sting.
Mult cu noi te-ai chinuit
Cel mai intelept bunic
Tu ai fost si veo ramane
Mereu in suflet la mine!
De tine imi va fi dor
Pana-n ziua ce-am sa mor
Tu-mi faceai poftele toate
Nu-mi spuneai ca nu se poate!
Pe multi tu i-ai ajutat
Dar acum ei te-au uitat
Le-ai facut odata bine
Dar ei au uitat de tine!
Putini isi mai amintesc
De ce cei nu mai traiesc
Insa eu voi incerca
Sa raman NEPOATA TA!
Cate povesti imi spuneai
Cat la mine tu tineai
Mult te-am respectat si eu
Ca ai fost BUNICUL MEU!
Cand la ceruri ai plecat
Din plans eu nu m-am oprit
Nu credeam ca-i adevarat
Dar din acel cosmar nici azi nu m-am trezit!
Cat as vrea sa imi vorbesti
Sa nu ma mai parasesti
Sa nu pleci de langa mine
Si sa fiu mereu cu tine!
Pentru bunicul meu Radu Stan decedat pe 12 iunie 2009, de la nepoata sa Bianca!
Pff.
Scriu mesajul ăsta cu lacrimi în ochi.
M-am regăsit în aceste strofe.
Bunicul meu trăieşte, dar m-a emoţionat foarte tare poezia ta, pentru că îl iubesc enorm, pentru că alături de bunica (şi ea trăieşte) m-au crescut, şi l-au făcut şi pe dracu'n patru pentru mine, mi-au făcut şi-mi fac toate poftele, şi crede'mă că-i iubesc ca şi pe părinţii mei. şi uneori, am vorbit urât cu ei (dar m-am schimbat), nu am ştiut să le mulţumesc deşi niciodată nu le voi putea mulţumi îndeajuns pentru tot ce au făcut pentru mine.
Felicitări!
XoXo, Alexa.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
Trista poezie. dar foarte emotionanta si frumoasa
. imi pare foarte rau pentru bunicul tau stiu cume sa pierzi pe cineva
Răspunde
E trsitsa, lunga si frumoasa, si eu mi-am pierdut bunicul la 4 ani avea carcer la oase, plamani si corzi vocale si la 11 ani pe bunica meatu cati ani aveai? oricum frumoasa poezie, continua asa, si imi pare rau.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
