Se refera ca noi, copii ramanem in viziunea bunicilor tot copii, pentru ca ei ne-au stiut de mici(in unele cazuri nu ).
fundoi?:*
Buna.
Eu cred ca suntem copii pana cand ne mor parintii, doar atunci nu mai suntem,, copii''.
Desi, trebuie sa fim, sa gandim ca un copil toata viata. Trebuie sa radem si sa traim viata cat mai avem!
Viata e scurta si merita traita!
Succes.
Eu vreau sa-ti spun ca, atata vreme cat parintii nostri traiesc, noi suntem copii lor... In momentul in care nu-i mai avem langa noi, atunci inseamna ca ramanem noi cu titlul de parinti...
Doar atît cît trăiesc bunicii noi ne mai putem simţi copii, pentru că noi, nepoţeii am fost, suntem şi vom fi copii bunicilor, iubiţi, alintaţi, mîngîiaţi şi mugurii cei mai tineri ai întegii familii.
Pentru părinţi, noi de zi cu zi tot mai mari şi mai mari suntem, pentru ce ei se bucură, iar bunicii mereu ne vor considera copii ci nu ceia ce chiar suntem, pentru că cînd v-or mai avea ei şansă să educe pe cineva, să-l alinte, să-i dăruiască ceva, numănui înafară de noi, căci după cum ştiţi viaţa e scurtă, şi fiecare vrea să realizeze cît mai mult în viaţă, mai ales să facă ceia ce au făcut-o cînd erau ei mai tineri, să o facă încă o dată dar mai bine.
Şi pentru asta le datorăm o plecăciune pînă la pămînt, şi un mare respect faţă de dînşii cît şi de ni înşine.
ana112233 întreabă:
MaximusJeffrey întreabă: