Ce rol are azotul din nodozitatile leguminoaselor?

Azotul are rol de fertilizant

Este bine cunoscut ca fiecare planta de cultura are anumite pretentii fata de cultura premergatoare si ca respectarea unei rotatii rationale aduce sporuri de productie fara nici o investitie suplimentara.

Sporurile de productie vor fi si mai mari daca in cadrul rotatiei este inclusa o planta leguminoasa.

Leguminoasele anuale vor ocupa o sola obisnuita in cadrul asolamentului, iar leguminoasele perene, mentinandu-se mai multi ani pe acelasi teren, vor ocupa ceea ce se numeste "sola saritoare".

In toate cazurile, suprafata ocupata de planta leguminoasa poarta numele de "sola amelioratoare", deoarece contribuie la imbunatatirea insusirilor de fertilitate ale solului.



Se cunoaste cat de scump este azotul sintetizat ca ingrasamant chimic, in timp ce aerul atmosferic contine cca 79% azot, deasurpa unui hectar gasindu-se cca 300000 t azot elementar.

Dar acest azot nu poate fi folosit de plante in procesul lor de metabolism. Exista doar anumite microorganisme, bacteriile fixatoare de azot, care traiesc in simbioza cu plantele leguminoase si care pot folosi azotul elementelor din aer.

Aceste bacterii, care traiesc in nodozitatile formate pe radacinile plantelor leguminoase, pot asimila azotul elementar din atmosfera si-l transforma in azot amoniacal.

Dintr-o molecula de azot gazor in nodozitate, sub actiunea enzimei nitrogenoza, se formeaza doua molecule de amoniac.

Apoi, o alta enzima, glutamin-sintetaza, uneste amoniacul cu acidul glutamic rezultat din fotosinteza plantei dand nastere aminoacidului glutamic, care va functiona ca rezervor de grupari amino pentru sinteza diverselor substante azotate.

Prin acest mecanism, dupa culturile leguminoase raman in sol cantitati insemnate de azot care vor fi folosite de plantele postmergatoare. Se apreciaza ca dupa o cultura de lucerna, raman cca 280 kg azot/ha, dupa soia 118 kg, dupa mazare 53 etc.

Cercetarile demonstreaza ca, in timp ce in urma aplicarii ingrasamintelor chimice cu azot plantele pot transforma in substanta vegetala doar 50% din cantitatea administrata, azotul ramas in sol dupa o cultura leguminoasa este valorificat in totalitate.

Plantele leguminoase lasa in sol azotul sub forma de combinatii organice care se mineralizeaza treptat si aprovizioneaza plantele postmergatoare cu azotul necesar, pe toata durata activa de vegetatie.

Asa se explica productiile ridicate la culturile ce urmeaza dupa plantele leguminoase.
In asolament, dupa plantele leguminoase se recomnada in special cerealele de toamna si in primul rand graul.
Sporurile de productie inregistrate la grau au fost de 43-48% atunci cand leguminoasa premergatoare a fost bacterizata cu tulpini deosebit de active de microorganisme fixatoare de azot.

Rezulta ca este necesar ca samanta culturii leguminoase sa fie tratata inainte de semanat.
In mod normal, pe parcelele semanate cu culturi leguminoase, tratate cu nitragin, nu este necesar sa se administreze ingrasaminte chimice cu azot care ar putea inhiba activitatea microorganismelor fixatoare de azot.

Exemplu: la soia nefertilziata, prin bacterizare s-a obtinut un spor de productie de 430 kg/ha. Cand nu s-au aplicat 90 kg N s.a/ha, in parcelele bactarizate sporul a fost de 210 kg/ha, pe cand in cele nebacterizate sporul a fost de 300 kg/ha.

Consideram ca, din cele de mai sus, rezulta clar ca plantele leguminoase prezinta nu numai o deosebita importanta economica prin productiile realizate (soia, fasole, mazare, bob, linte etc. sub forma de boabe sau lucerna si trifoi sub forma de fan), ci si o importanta agrofitotehnica prin cresterea fertilitatii solului.

Fiecare cultivator trebuie sa reflecteze corect asupra acestor aspecte si sa extinda cat mai mult cultura plantelor leguminoase in cadrul structurii culturilor din exploatatie agricola pe care o conduce.