O, cum mai infioara vintul frunzele copacilor din Cismigiu!
Parca e acelasi freamat adormitor de acum 15a 20 de ani, cind rataceam cu colegii, in anumite ore ale diminetii, pe aleile mai dosnice, care adaposteau zeci de...plimbareti! Si ce ciudat! Frunzele ruginite sau palide fosnesc parca mai puternic si mai nostalgic decit cele inca verzi. Poate unde stiu ca sfirsitul li-e mai aproape.In umbra destramata de toamna a parcului, toti copacii ning pete de aur: frunze
desprinse de crengi flutura viata de o clipa a unui efemer vegetal si, ca-ntr-un basm de Walt Disney, se astern covor moale sub pasii intirziati ai trecatorului plictisit de banalul vietii cotidiene!
O iau agale spre "morminte", cum numeam coltul discret unde ne adunam noi, lazaristii, loc numit astfel din pricina aspectului funerar al pietrelor pe care ne odihneam truditi, draga doamne, de atita invatatura!
Ce mult s-au schimbat! Pietrele sint acum aranjate cu totul estetic; dar parca mai mult farmec aveau pe vremuri, aruncate la-ntimplare, unele peste altele, dindu-ne prilejul sa ne cataram in virful lor, ca pe niste piramide, si sa sarim, intocmai unor Tarzani in miniatura, pe crengile pomilor, spre spaima si indignarea gardienilor care
fluierau alarmati!
De la "morminte", o poteca ingusta duce spre aleea mare, care, la rindul ei, te scoate in spatele Liceului Lazar. Este timpul sa ma-ndrept spre liceu. N-as vrea sa-mi stric tocmai acum, la intilnirea
noastra dupa douazeci de ani, reputatia de punctual, bine stabilita printre colegii mei de-a lungul anilor de scoala.Caci, desi in fiecare zi veneam la scoala pe jos de-acasa, din Sfintii Voievozi a pentru ca pe atunci nu era linie directa de tramvai sau autobuz pe strada Popa Tatu a totusi n-am intirziat o singura data.
Eram intiiul sau al doilea, "Macar la atata lucru sa fiu fruntea!" ma parigoriseam eu. Cu toate acestea, uneori am avut si intirzieri in catalog, insa intirzieri voit facute, cu un scop bine determinat si mai ales binecuvintat! Cind prima ora de curs aveam omaterie grea, ca de exemplu: Germana, Matematicile, sau o materie la care stiam ca
nu stiu si ca trebuia sa m-asculte, "intirziam", ca sa amin catastrofalul deznodamint pe alta data, cind ma socoteam mai bine pregatit. Bafta!
anonim_4396 întreabă: