Cine crede ca Poezia mea este frumoasa? sau cat de cat ok, ca o poezie.

Focul Si Gheata


De undeva din iadul neiertator
Vine focul cel arzator
De undeva din departare
Vine regina noastra gheata ne tematoare
Dupa cum se stie, nu sa mai auzit
Focul si Gheata parca au pierit
Insa azi se pregateste, si razboiul il porneste
Din nou focul si gheata se razboieste!


Focul in chip de barbat, cu parul sau roscat
Lung si arzator, ca o faclie in chip de om
Ochii lui cei rosi, focul ne priveste
Parca te si arde, cand el ne ocheste
Mainile-i sunt calde, corpul e fierbinte
Dar el face numai, fate necinstite.


Gheata in chip de femeie, cu parul sau argintiu
Lung si inghetat el pare, ca un fulg de nea topit.
Ochii sai cei luminosi, albastri si inghetati
Parca atunci cand priveste, afara viscoleste
Corpul ii e rece, Totul inghetat
Dar-a inima, si suflul, a ramas cald.


Deodata se aude, un sunet de batalie,
Care intre foc si gheata se pare sa fie
Focul de departe vine increzator
Gheata vine si ea cu un gand cugetator
Focul si gheata, acum se intalnesc
Se privesc reciproc, si parca se jignesc
Unul face gura altul sta in loc
Asa-i in razboi, cu gheata si cu foc!

Insa pana a incepe, cei doi dusmani se vorbesc
Ca daca se vor bate, lupta o opresc
Vesnic ei vor fi, intr-un razboi nebunesc
Gheata si cu focul, nu se ocrotesc.
Focul este rau, gheata este buna
Amandoi au, cate-o parte ascunsa.

Dar sa stiti si voi, chiar de-i razboi
Focul si cu gheata, se iubeau amandoi
Chiar de erau dusmani,
Chiar de faceau razboi
Gheata si cu focul, se iubeau amandoi.

Focul se opreste, sta si se gandeste
:" Ce fac eu aici, stau si nu ma misc.
Gheata vrea razboi, eu dau inapoi,
Dar eu simt ceva, din inima mea,
Parca ma arde, oare si fie o parte,
Care pe mine ma face, sa o las in pace".

Gheata se opreste, sta si-si aminteste:
:" Oare focul asta, stie ce pateste?
Daca sta asa, si nu razboieste,
Dar si eu ma simt, de parca as vrea
Sa nu fac razboi si sa dau inapoi".

Focul se gandeste, si hotaraste,
azboiul sa-l incheie, pacea sa o declare.
Gheata e de acord, nu zice nimic
Dar acepta pacea ca un semn de multumit.
Focul paraseste, gheata pleaca-n graba
Cei doi lasa, locul lor de "joaca".

Intr-o zi se intalnesc, amandoi se privesc
Gheata pe foc, el pe gheata
De parca nu s-ar simti atrasa,
Deodata focul o imbratiseaza,
Iara-a ia, cum e, il lasa.
Focul o conduce, in palatul sau
Si acolo merge, intr-un dormitor


Gheata il priveste, si se linisteste
Focul parca vrea, sa o ia
Sa o faca si pe ea, regina in inima sa
Focul si cu gheata, in pat se trantesc
Si incet incet, incep un joc nebunesc
Focul o saruta, patimas se pare
Gheata il mangaie, cu mare iubire
Amandoi se iubesc, si se doresc
Gheata si cu focul, parca se topesc.


Focul se opreste, gheata se topeste
Amandoi se pare, am pierit in uitare
Gheata s-a topit, din iubire a murit
Focul s-a stins, pentru gheata a pierit.
Amandoi sunt departe, unde le este locul
Focul s-a retras in spatiul numit Idaul
Iar-a gheata e departe, undea se pare
Unde numai iarna, stapaneste pe toate.

De acum inainte, gheata si cu focul,
Prieteni sau dusmani, si-au incercat norocul
De se vor mai vedea, undeva poate
Gheata si cu focul, la fel sunt pe deo parte.
Oare o fi gheata rece, si foul fierbinte,
Insa sunt aceiasi, formand impreuna
O dragoste mare, pe veci stapana.

Pentru a răspunde la o întrebare trebuie să ai cont pe TPU.ro

Logare cu email şi parolă

Creare de cont nou

Logare cu Facebook