Cine este Dumnezeu?
cel mai interesant rasp va primi fundita

Dumnezeu esti tu.Credinta o gasesti in inima.Indiferent care ar fi lucrurile in care crezi, ele te vor conduce mereu spre adevar

Buna, sweet.
Dumnezeu este fie sintagma prin care se face referire la divinitatea supremă a celor trei religii monoteiste abrahamice: iudaism, creștinism, islam, fie un termen sinonim cu acela de „divinitate, zeitate, zeu/zeiță". În general se poate determina la care dintre cele două sensuri se face referire într-un text prin faptul că în prima sa accepțiune termenul este scris cu majusculă, iar în cealaltă cu literă mică.

În primul sens, termenul „Dumnezeu" corespunde tetragramei ebraice YHWH, ce este un acronim; transliterarea acestei tetragrame mai cunoaște și formele YHVH, JHVH sau JHWH. În lipsa altor precizări, în vorbirea curentă „Dumnezeu" desemnează Dumnezeul evreilor, al creștinilor și al musulmanilor.
Multă vreme populația regatelor Iuda și Israel l-au venerat pe IHWH, un zeu tribal propriu, în schimbul speratei protecții din partea acestuia, fără a nega însă existența divinităților țărilor vecine. Această practică se numește „monolatrie", evreii având chiar perioade în care s-au rugat ocazional la aceste zeități. Astfel, Biblia ne spune (1 Cronici 14:7) [1] că regele David a avut un fiu numit „Baaliada" (sau „Beeliada"), adică „Baal știe" (Baal fiind una dintre principalele zeități cananeene, alături de „El") și că Saul, și el, a avut un fiu numit Eșbaal (1 Cronici 8:33) [2], adică „omul lui Baal". Biblia (Ieșire 15:11) [3] îl citează pe Moise spunând: „Cine e ca Tine între dumnezei Doamne?". Psalmul 86:8 [4] reia și el ideea: „Nimeni nu e ca tine între dumnezei, Doamne". În alți psalmi (e. g., 82:1) [5] dumnezeul evreilor ni se spune că stă de vorbă într-o adunare de dumnezei („[...] El judecă în mijlocul dumnezeilor.") sau „alți dumnezei se închină Lui" (Psalm 97:7 - 9) [6]. Aceeași idee a „zeului nostru printre alți zei" este reluată și-n Exod (18:11) [7] unde Ietro, socrul lui Moise, declară: „Cunosc acum că Domnul este mai mare decât toți dumnezeii;" De unde concluzia că folosirea pentru YHWH a substantivului comun plural „dumnezei" („Elohim" pluralul de la „El"/„Eloha"), în afară de a sugera un plural de politețe indică și spre multitudinea de zei/divinități pe care acesta le-a înlocuit în cursul procesului de trecere a religiei evreiești spre monoteism. La babilonieni, zeul Marduk întruchipează din ce în ce mai mulți zei (Lugal-Aki, Nirig, Nergal, Bel și Nebo). Acest fenomen de unificare a panteonului național are corespondență și în religia Egiptului, deși nici babilonienii, nici egiptenii nu au atins monoteismul iudaic.

Dovezi arheologice vin să sprijine textul biblic, demonstrând că în perioada monarhică, sub Solomon, evreii divinizau mai mulți dumnezei în afară de YHWH, precum Baal, Așera (soția lui YHWH) [8], Milkon și Kemos. Panteonul evreiesc era ierarhic, în el intrând și kerubimi (sau heruvimi), inițial personificări ai norilor furtunii, ființe fantastice cu aripi de acvilă cunoscute și de către alte populații canaaneene [9], serafimi (șerpi înaripați) etc [10]
Existența sau inexistența lui Dumnezeu, în special al Dumnezeului creștin și iudaic, este un subiect imens al literaturii filosofice. După ce în antichitate și în evul mediu numeroși filosofi și teologi au urmărit cu preponderență demonstrarea existenței lui, în zilele noastre accentul se pune pe demonstrarea inexistenței.

* Platon și Aristotel demonstrau existența unei cauze primare de la care provin toate celelalte cauze (argumentul cosmologic);
* Sf. Anselm de Canterbury propune argumentul ontologic în favoarea existenței, reluat mai apoi de Descartes și criticat de Kant (existența nu e un predicat) [75];
* Filosoful englez William Paley propune analogia ceasornicarului, care în esență constă în a arăta că, așa cum un ceasornic, un mecanism suficient de complex, are un creator, așa și omul, un mecanism cu mult mai complex, trebuie să aibă un Creator;
* Spinoza demonstra existența lui Dumnezeu pe bază de definiții și axiome [76]; -Spinoza nu era teist ci panteist [77]: pentru el Dumnezeu este Natura[78];
* Promotorii religiei arată rolul jucat de aceasta în crearea unui sistem convergent, dacă nu unitar, de valori comportamentale (sau morale), care au influențat apoi creșterea economică [79];
* Lipsa dovezilor pentru existența zeilor/supranaturalului e principalul argument al ateilor. Bertrand Russell, celebrul filosof, matematician și logician ateu, a fost întrebat ce ar spune dacă ar ajunge în fața lui Dumnezeu după moarte, iar acesta i-ar cere motivele pentru care nu a crezut în El. Replica lui Russell a fost sarcastică dar sinceră: „N-au fost suficiente dovezi, Doamne, n-au fost suficiente dovezi.";
* Evoluționismul contrazice direct cartea Genezei [80]. În primul capitol al Genezei, se arată că Dumnezeu a făcut:

1. „pomi roditori, care să facă rod după soiul lor" (Geneza 1:11),
2. „iarbă cu sămânță după soiul ei" (Geneza 1:12),
3. „peștii cei mari și toate viețuitoarele care se mișcă și de care mișună apele, după soiurile lor;... orice pasăre înaripată după soiul ei" (Geneza 1:21),
4. „viețuitoare după soiul lor, vite, târâtoare și fiare pământești, după soiul lor" (Geneza 1:24),
5. „fiarele pământului după soiul lor, vitele după soiul lor și toate târâtoarele pământului după soiul lor" (Geneza 1:25).
Formularea „a făcut... după soiul lor" implică o creare simultană a tuturor acestor forme de viață, ceea ce contrazice dovezile materiale privind evoluția acestora.
De remarcat că acest punct de vedere neagă interpretarea literală a Bibliei și nu existența lui Dumnezeu (iudeo-creștino-islamic sau păgân).[81]

* Problema răului (teodiceea) [82] pune la îndoială existența unui zeu care este deopotrivă omnipotent, atotcunoscător și atotiubitor, aducând argumentul că un asemenea zeu nu ar trebui să permită existența răului și a durerii [83]. Această abordare are o variantă foarte răspândită în țările în care creștinismul este subvenționat de stat, prin sublinierea faptului că clerul comite numeroase încălcări ale normelor religioase pe care le propovăduiește (anticlericalism) [84]; de remarcat că anticlericalismul neagă autoritatea clerului, nu existența lui Dumnezeu (iudeo-creștino-islamic sau păgân).[81]
Procentajul populației din țările europene care la recensământul din 2005 au răspuns că „au credință că există Dumnezeu".
* Filosoful german Karl Marx opinează că religia ar fi „opiu pentru mase", în sensul că acestea din urmă ar fi îndoctrinate (sau sedate, ca și sedarea cu opiu), de religie și promotorii acesteia, împotriva declanșării revoluției proletare și a făuririi unei societăți mai bune.
* Pastorul protestant olandez Klaas Hendrikse, care este ateu, a argumentat într-o carte controversată că inexistența lui Dumnezeu nu ne poate împiedica să credem în Dumnezeu.[85] După el, existente sunt obiectele materiale, iar Dumnezeu nu este un obiect material, ci un proces, o trăire care are loc prin și între credincioși.[85]

Dumnezeu e acel om care te fereste de toate relele posibile...Adica daca tie nu o sa-ti convina ceva e normal ca si tu gresesti fata de D-zeu si D-zeu o saa te pedepseasca:*

Perfectiunea

Dumnezeu nu poate fi descris prin niste cuvinte... el este deasupra oricarei insusiri bune pe care noi i-o dam, ...eu una asa cred

Dumnezeu este tot ce ne inconjoara, o sa existe unii dintre voi care o sa spuna ca pe noi ne inconjoara si raul dar acel rau care ne inconjoara este creat de noi nicidecum de Lucifer, Satana sau alte inchipuiri, pe pamint nu exista decit raul pe care noi il facem si de aceea zic ca Dumnezeu este tot ce ne inconjoara deoarece El vrea sa repare stricaciunile pe care le-am facut cu voie sau fara de voie, Amin

Dumnezeu este cel care ne-a creat el este tatal nostru si nimeni nu mai bun decat el pe lumea asta

Dumnezeu este creatorul tuturor lucrurilor fiintelor si fenomenelor

Dumnezeu este un tzigan!

Dumnezeu este un raspuns penibil, un zeu provenit din pura plagiatura, un zeu intarziat, o modalitate de manipulare in masa, un mijloc de promovare a prostiei.

Dragostea Mareata care a fost jertfita pe crucea din Golgota pentru oameni pacatosi ca noi...Dar a inviat si prin sangele Lui cel Sfant putem sa avem mantuirea si sa ajungem in cer, sa ne bucuram de viata vesnica