Cine imi face si mie rezumatul la Popa Tanda de Ioan Slavici? dau fundaaaaaa :X:X

Marele clasic, Ioan Slavici, este scriitorul ce prezinta cu foarte mare finete viata oamenilor din satele transilvanene. De aceea si in nuvela Popa Tanda autorul se opreste asupra vietii preotului Trandafir, din satul Butucani. Slavici se refera in mod special la trasaturile de caracter al personajului, in jurul caruia sa infiripa intreaga actiune.
Pentru inceput preotul Trandafir se afla in satul sau natal unde slujeste cu mare credinta pentru enoriasii sai, insa ce pacat ca acesta este un om prea direct, lucru care ii supara pe consateni, determinandu-i sa-l reclame la protopop. Reclamatia este luata in considerare, asa incat preotul Trandafir se vede obligat sa paraseasca satul natal si sa se mute in satul Saraceni, al carui nume reprezinta starea de fapt a oamenilor de acolo. Preotul in aceasta situatie se vede obligat inca de la inceput sa ia atitudine fata de indolenta noilor consateni. Aceasta conjunctura il obliga ca in prima duminica sa tina o slujba in care sa prezinte pilda "Fiului risipitor", crezand ca prin aceasta va reusi sa schimbe ceva in atitudinea satenilor. Nadejdea ii este spulberata pentru ca pe masura ce trece timpul, oamenii din sat nici macar nu se mai oboseau sa mearga la biserica, asa ca de multe ori, preotul s-a vazut nevoit sa slujeasca numai pentru clopotarul Cozonac. Vazand ca lucrurile se agraveaza, preotul hotaraste sa umble el prin sat cu sfatul si cu vorba buna, darnici asa nu reuseste sa faca nimic. Daca vorba buna si sfatul nu au dat roade, parintele a mai gasit o alternativa, aceea de a-I batjocori pe sateni, insa vorbele s-au intors impotriva-i. Cele doua modalitati au fost un esec total, i-a mai ramas in final o varianta, aceea de a ocara pe oricine-i iesea in cale. Ocara insa i se intoarce impotriva, dar pe langa ea preotul se pomeneste din nou cu o reclamatie, insa de data aceasta episcopul nu-i mai da curs, asa incat preotul ramane in satul Saraceni, la fel de sarac precum consatenii sai.
Situatia disperata il determina pe preot sa ceara ajutor lui Dumnezeu pentru a rezolva intr-un fel problemele grave ale familiei sale. Miracol sau nu, situatia preotului se schimba in bine, el reuseste ca din putinul zestrei sotiei sa inceapa a-si rezolva problemele, asa incat incet incet transformarile sunt vadite. Aceasta conjunctura atrage dupa sine invidia consatenilor, care fara discernamant il numesc la inceput "omul dracului", dar in timp prin a-i urma exemplul saracenii ajung la fel la randul lor oameni gospodari, ce reusesc sa-si schimbe radical viata. Autorul nu se opreste cu prezentarea aici, ci merge mai departe, astfel incat actiunea este plasata dupa zece ani, cand preotul Trandafir este imbatranit, dar considerat de consateni "omul lui Dumnezeu".

Funda?