Marirea desarta se refera la orgoliu, Ego, imaginea despre sine. Imaginea despre sine isi trage existenta din trecut si supravietuieste prin viitor.Este considerata o neputinta iute a sufletului deoarece este o amagire, o iluzie, inselatorie, pe care o are omul despre sine. Oamenii care se auto-proclama, se prea maresc si se falesc cu statutul lor, cu avutiile lor, cu meritele lor, sunt oameni mandri si mandria este o neputinta, o slabiciune.
Iubirea de arginti este o alta neputinta a sufletului deoarece omul crede ca prin bani el poate obtine fericirea. Omul este macinat de un gol, un gol subtil, ca un fel de senzatie de disconfort, de neimplinire, un gol adanc in sine, pe care incearca sa-l umple sau sa-l acopere cu avutii acaparate cu bani. De aceea exista multi oameni bogati dar nefericiti. Ei calatoresc mult, ei isi cumpara multe masini de firma, ei se distreaza mult in cluburi, in speranta inconstienta de a astupa acel gol de neimplinire in sufletul lor. Insa ceea ce au ei nevoie nu poate fi gasit in exterior, deoarece ceea ce este in lume este supus legii efemerului, adica nu este etern, ei pot gasi ce au nevoie numai in interiorul lor. O cale de a gasi acel ceva ca sa astupe golul este prezenta (Eckhart Tolle) adica reconectarea la Viata : "esenţa dvs vă este imediat accesibilă ca senzatie a propriei dvs. prezenţe, drept
realizare conştienta a lui „eu sunt", care este anterioară gândului că „eu sunt acesta" sau " eu sunt acela", spune Eckhart Tole. Aceasta realizare ridica valul de pe ochi si releva bucuria regasirii interioare, a lui Dumnezeu, bucuria fara inceput si sfarsit, singura si adevarata bucurie care poate astupa acel gol din interiorul oamenilor.
Asemenea ardeiului iute, care ustura pe limba cand il mananci, acestea sunt niste neputinti adanci peste care sufletul trebuie sa treaca pentru a-si realiza menirea.