Cine ma ajuta sa gasesc cat mai multe informatii despre mediul de litoral si mediul deltaic? cel mai bun rasp va primi funda

În vederea cresterii atractivitãtii litoralului românesc si a Deltei Dunãrii, ca destinatii turistice, Ministerul Dezvoltãrii Regionale si Turismului a initiat o serie de investitii ale cãror rezultate vor putea fi vizibile în perioada imediat urmãtoare.

În acest context, Elena Udrea, ministrul dezvoltãrii regionale si turismului, prezentã astãzi, 17 septembrie 2010, la deschiderea oficialã a Târgului de Turism Bursa Litoral – Delta Dunãrii, a vorbit despre o parte dintre proiectele ministerului, referitoare la: amenajarea turisticã a lacului Techirghiol; demararea lucrãrilor la portul turistic din Mangalia, la centrele de agrement din Jupiter si Costinesti, precum si la portul de ambarcatiuni usoare din Mamaia, care va face legãtura între litoralul Mãrii Negre si Delta Dunãrii.

De asemenea, ministrul Udrea a declarat cã nu a abandonat ideea construirii unei noi statiuni, în zona Sãcele – Corbu, lucru care poate fi posibil dupã adoptarea Legii parteneriatului public privat.

Referitor la Delta Dunãrii, Elena Udrea a afirmat cã se lucreazã la construirea portului de agrement de la Sfântu Gheorghe si au fost finalizate lucrãrile de amenajare a plajei de la Sulina. În Sulina se deruleazã, de asemenea, un amplu proces de investitii, pentru pregãtirea lansãrii concomitente, în anul 2011, la Budapesta si Sulina, a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunãrii.

Totodatã, ministrul dezvoltãrii regionale si turismului a vorbit despre lansarea brandului turistic national, ca un succes al întregii industrii de turism, inclusiv al asociatiilor si patronatelor de pe litoral, care pot valorifica resursele balneare de pe litoral si cele culturale existente în Dobrogea.

Referitor la prezenta turistilor, în acest sezon, pe litoral, Elena Udrea a precizat cã, în conformitate cu rapoartele Inspectoratului Judetean al Politiei Constanta, numãrul acestora a crescut cu aproximativ 5% fatã de sezonul trecut, în contextul în care, potrivit ultimelor date furnizate de Institutul National de Statisticã, s-a înregistrat si o crestere a numãrului de turisti strãini care au vizitat România în luna iulie 2010, cu circa 7-8% fatã de iulie anul trecut.

Nu în ultimul rând, ministrul Udrea a afirmat cã, în cursul sãptãmânii viitoare, va semna un protocol de colaborare cu Inspectoratul General al Politiei, în vederea combaterii evaziunii fiscale in turism, iar timp de sase luni vor fi efectuate controale, la unitãtile de primire turisticã, de cãtre echipe mixte, formate din reprezentanti ai Ministerului Dezvoltãrii Regionale si Turismului, ai Inspectoratului General al Politiei si ai Gãrzii Financiare.

În cadrul Târgului de Turism Bursa Litoral – Delta Dunãrii, ministrului Elena Udrea i-a fost înmânat, din partea Asociatiei Litoral – Delta Dunãrii, Trofeul pentru promovarea litoralului românesc în anul 2010.

funda?

Incearca aici despre mediul litoral: http://www.referatexp.com/geografie/mediile-in-bazinele-oceanice
Mediul deltaic n-am gasit

în lungul liniei ţărmului şi într-o anumită bandă situată de o parte şi de alta 828p1518i a
acesteia există anumite caracteristici ale mediului, în care elementul geoecologic
principal este dat de raportul dintre uscat şi apă, un raport azonal, care se desfăşoară însă
pe fondul zonalitâtii latitudinale.

Există anumite elemente specifice ale mediului înconjurător legate de interacţiunea dintre uscat şi apă. Fâşia acestei interacţiuni se desfăşoară atât în zona uscatului (pe o porţiune care variază în funcţie de altitudinea reliefului), cât şi în zona oceanului (până la anumite adâncimi, dependente de aspectul platformei continentale).
Pentru regiunile cu maree puternice, această fâşie este mai uşor observabilă între nivelul maxim şi minim al acestora.
a. Există o serie de factori prin care oceanul influenţează uscatul, cum ar fi:
— contactul între apă şi uscat, precum şi acţiunea mişcărilor apelor oceanice (valuri,

maree, curenţi), a creat un tip special de relief (relieful litoral). — curenţii calzi (Curentul Atlanticului de Nord, Curentul Kuro-Shivo), care „împing" foarte mult spre nord zonalitatea latitudinală a tipurilor de mediu, a vegetaţiei şi climei; — curenţii reci (Curentul Labrador, Curentul Peru-Chile), care duc la răcirea sensibilă a climatelor şi a tipurilor de mediu din zona litorală în care acţionează; — existenţa unui transfer termic între ocean şi uscat, îndeosebi în perioada în care temperatura oceanului este mai mare decât în spaţiul continental; — datorită schimbării volumului de gheată cantonat în gheţarii de calotă în timpul
cuaterarului (în perioadele glaciare), nivelul oceanului era mai scăzut si, în acest fel, a
existat o anumită oscilaţie a liniei ţărmului;

b. Influenţa continentului asupra oceanlui se concretizează sub mai multe aspecte: — existenţa unor depuneri sedimentare provenite din eroziunea uscatului în domeniul marin, acolo unde sunt transportate de reţeaua hidrografică; — existenta unui transfer termic dinspre continent spre ocean, în momentul în care suprafaţa continentală este mai caldă; — formarea unor aspecte specifice foarte vizibile în articulaţia ţărmurilor, cum ar fi deltele, estuarele şi golfurile.