Da, in momentul in care am fost sigura ca nu mai pot face nimic, ca parintii mei sa ma inteleaga, dar am ajuns la concluzia ca nici macar parintii nu merita sa murim pentru ei.Traim pentru noi, nu pentru altii, am renuntat la ideea sa mor, momentan, pana la urmatoarea cumpana din viata mea...
Viata este un labirint, plin de incercari, plin de sentimente si trairi, fiecare trece prin acest labirint cum stie el/ea mai bine!
Banuiesc ca toti avem senzatiile astea la un moment dat si fara sa ne dam seama uitam de ele. Eu am avut asa senzatie cand ma certam cu cineva drag si vedeam ca doar eu ma chinui ca sa fac ceva sa ne impacam, iar pe persoana respectiva o durea in 14.
Mai sunt si alte momente,cand iau note mici la liceu, mai ales s-a sfarsit de an cand se face media, si chestii de genul. Sper sa nu se mai intample foarte des.
EU! si recunosc ca a fost o prostie! mare! am ajuns la spital si nu a fost totusi ceea ce mi.am dorit! doar un moment de slabiciune! dar important este ca mi.am dat seama inainte sa fie prea tarziu, mi-am dat seama ca viata e o curva si ca te supune multor incercari si trebuie luata ca atare, nu sa te lasi invins!
mi.am dat seama ca sunt multe lucruri care nu le.am descoperit inca si ca trebuiesc descoperite,ca viata nu se opreste la primul obstacol si ca trebuie sa mergem mai departe! indiferent de ce ne ofera, trebuie sa gasim o solutie, prin care sa mergem mai departe!
Viața e pe cât de insignifiantă pe atât de valoroasă. Suicidul e doar o dovadă de prostie, așa că fiecare om care se sinucide face un favor mediului înconjurător.
Eu tot cred ca orice senzatie de acest tip dispare momentan dupa ce mai rasfoiestio data sensul vietii si ceea ce nu ai descoperit inca si ca urmeaza viata mai inainte si depinde tot de noi >>[[cum ne asternem asa dormim]]
Nici nu se poate spune ca este solutie, Sunt multe variante prin care poti sa treci de aceasta si de toate problemele... Viata este interesanta nu merita priveste din alta parte si vei intelege!
VulpeaDinUmbra întreabă: