Cls a 7a care imi da cel mai buna descreiere A Nuntii Imparatesti (din opera calin fide de poveste) primeste funditaaa

Poemul – basm Calin ( file din poveste ) , demostreaza ce stransa legatura a existat intre poezia eminesciana , pe de o parte , natura si creatia folclorica , pe de alta.
Despre aceasta , Eminescu insusi spunea : " Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour din marea de amar."
Aceasta realitate se concretizeaza cum nu se poate mai bine in aceasta opera , Calin , poem care sintetizeaza ( topeste ) teme si motive specifice intregului univers poetic eminescian : inspiratia din folclor , impletirea temei dragostei cu cea a naturii,imaginea femeii fericite in iubire , etc. Motive : codrul , luna , lacul , etc.
Poemul a fost publicat la 1 noiembrie 1876 in " Convorbiri literare" , avand la baza mitul zburatorului .Acesta isi are originea intr-o credinta dupa care visarea , zbucuimul si suferintele primei iubiri sunt pricinuite de o fiinta spranaturala numita zburator.
Concret , pormul are la baza un basm popular , cules de Mihai Eminescu , intitulat Calin Nebunul din care poetul pastreaza doar episodul in care flacaul isi regaseste iubita , alungata de tatal ei intr-o padure neumblata.
Din punct de vedere compozitional, basmul lui Eminescu are 8 parti , in manual fiind ultima parte. Aceasta se deschide cu un motto intitulat gazelle.
Subiectul : intr-o noapte feerica , un voinic suie cu greu zidul unei cetati , patrunde in iatacul fetei de imparat , o saruta , ii fura inelul si pleaca iar in lume. A doua zi , fata constata o anumita schimbare in viata ei, crede ca a visat si il recheama pe zburator : " Zburator cu negre plete vin la noapte de ma fura." Isi da seama ca asteapta un copil. Tatal o alunga din palat. In padure , intr-o coliba saracacioasa , asteptandu-l pe zburator , isi creste copilul. Dupa 7 ani , Calin se intoarce si afla pe cei doi si… ca in orice basm , se termina cu nunta.
Partea reprodusa in manual e structurata pe 3 secvente ; peisajul nocturn de pe malul lacului din padurea de argint , descrierea nuntii imparatesti ( omenesti ) si nunta ganganiilor.
Prima secventa a partii a 8-a este o descriere a cadrului naturii , in care se va desfasura evenimentul fericit al nuntii celor 2 tineri. Legatura poetului cu acest component al naturii – codrul ( padurea ) – este des evocata in lirica eminesciana : " Fiind baiet,paduri cutreieram" ; " Revedere" ; " Ce te legeni " . Simbol al vesniciei, codrul renaste in fiecare an , spre deosebire de om… Minunata taina a nuntii unde s-ar fi putut desfasura mai bine decat in codrul ocrotitor,plin de vraja,in codrul care a adapostit-o si pe fata de imparat. Sa nu uitam ca padurea a fost casa si masa aceleia care timp de 7 ani si-a asteptat iubirea. Atata timp codrul a fost martor al asteptarii, al nelinistilor, al suferintelor si cum putea tocmai el sa lipseasca de la nunta?
Cromatica tabloului este realizata preponderant prin epitete specifice ( cromatice ) . Pe fundalul albului se proiecteaza albastrul florilor , sclipirea albinelor, iar cu ajutorul epitelului " mandru intuneric ", se realizeaza jocul de intuneric si lumina. Acestor imagini vizuale li se adauga cele auditive. Bogatia imagistica este completata de frecventa figurilor de stil : epitete " tremur ude" , " vazduh tamaiet " , " trunchii vecinici " , " mandrul intuneric " ; metafora : " codrii de arama " , " iarba de omat " , " padure de argint" ; personificari : " padurea glasuieste " , " izvoarele suspina " ; " trunchii au suflete ", etc.
Capacitatea de sugestie a acestor figuri de stil este extraordinara , fiind dublata si de simbolica unor elemente componente ale tabloului : eternal , vesnicul e sugerat prin epitetul " trunchii vecinici " , izvorul , luna , acestea la randu-le fiind insotite de alte cuvinte care simbolizeaza aceleasi lucruri :fluturi , albine , flori , etc.
In intregul sau , tabloul straluceste prin bogatie , prospetime, incanta prin colorit , muzica si prin miresme , toate acestea se datoreaza talentului poetic al lui Mihai Eminescu , care prin asocierea unor elemente reale cu altele inchipuite, il uimesc pe cititor , facandu-l sa traiasca sentimentul inaltator al descoperirii frumosului. Tot ce zugraveste poetul in aceasta parte a fragmentului, pregateste evenimentul fericit ce urmeaza sa se desfasoare in secventa a 2-a : nunta imparateasca .
In acest décor feeric , plin de poezie si de vraja se va desfasura nunta , anticipata de " masa mare intinsa " , de pe malul lacului " care-n tremor somnoros si lin se bate". Aici urmeaza sa se aseze nuntasii care apartin atat lumii reale ( imparatul – socrul , mirii , pajii , lautarii) dar si celei fantastice , fabuloase : Feti-Frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otel , Soarele , Luna , dar si unei lumi mai apropiate noua , personaje prezente , de regula in legende sau in unele mituri : sagalnicul Pepelea, cititorii de zodii.
Nunta imparateasca se desfasoara dupa un ceremonial specific traditiei poporului pe care Eminescu l-a cunoscut inca din timpul tineretii.
Spre deosebire de finalurile basmelor populare , cel al lui Eminescu poarta amprenta originalitatii : nuntii imparatesti i se alatura o alta , cea a ganganiilor . In acest fel se accentueaza perspectiva luminoasa , optimista pe care o deschide opera lui Eminescu
Avem de a face cu un transfer din traditia de nunta omeneasca intr-o inchipuita nunta a altor vietuitoare. Alaiul acestei nunti , care se distinge prin gratie si umor , e alcatuit din elemente corespunzatoare alaiului unei nunti obisnuite.

Poemul – basm Calin ( file din poveste ) , demostreaza ce stransa legatura a existat intre poezia eminesciana , pe de o parte , natura si creatia folclorica , pe de alta.
Despre aceasta , Eminescu insusi spunea : " Dumnezeul geniului m-a sorbit din popor, cum soarele soarbe un nour din marea de amar."
Aceasta realitate se concretizeaza cum nu se poate mai bine in aceasta opera , Calin , poem care sintetizeaza ( topeste ) teme si motive specifice intregului univers poetic eminescian : inspiratia din folclor , impletirea temei dragostei cu cea a naturii,imaginea femeii fericite in iubire , etc. Motive : codrul , luna , lacul , etc.
Poemul a fost publicat la 1 noiembrie 1876 in " Convorbiri literare" , avand la baza mitul zburatorului .Acesta isi are originea intr-o credinta dupa care visarea , zbucuimul si suferintele primei iubiri sunt pricinuite de o fiinta spranaturala numita zburator.
Concret , pormul are la baza un basm popular , cules de Mihai Eminescu , intitulat Calin Nebunul din care poetul pastreaza doar episodul in care flacaul isi regaseste iubita , alungata de tatal ei intr-o padure neumblata.
Din punct de vedere compozitional, basmul lui Eminescu are 8 parti , in manual fiind ultima parte. Aceasta se deschide cu un motto intitulat gazelle.
Subiectul : intr-o noapte feerica , un voinic suie cu greu zidul unei cetati , patrunde in iatacul fetei de imparat , o saruta , ii fura inelul si pleaca iar in lume. A doua zi , fata constata o anumita schimbare in viata ei, crede ca a visat si il recheama pe zburator : " Zburator cu negre plete vin la noapte de ma fura." Isi da seama ca asteapta un copil. Tatal o alunga din palat. In padure , intr-o coliba saracacioasa , asteptandu-l pe zburator , isi creste copilul. Dupa 7 ani , Calin se intoarce si afla pe cei doi si… ca in orice basm , se termina cu nunta.
Partea reprodusa in manual e structurata pe 3 secvente ; peisajul nocturn de pe malul lacului din padurea de argint , descrierea nuntii imparatesti ( omenesti ) si nunta ganganiilor.
Prima secventa a partii a 8-a este o descriere a cadrului naturii , in care se va desfasura evenimentul fericit al nuntii celor 2 tineri. Legatura poetului cu acest component al naturii – codrul ( padurea ) – este des evocata in lirica eminesciana : " Fiind baiet,paduri cutreieram" ; " Revedere" ; " Ce te legeni " . Simbol al vesniciei, codrul renaste in fiecare an , spre deosebire de om… Minunata taina a nuntii unde s-ar fi putut desfasura mai bine decat in codrul ocrotitor,plin de vraja,in codrul care a adapostit-o si pe fata de imparat. Sa nu uitam ca padurea a fost casa si masa aceleia care timp de 7 ani si-a asteptat iubirea. Atata timp codrul a fost martor al asteptarii, al nelinistilor, al suferintelor si cum putea tocmai el sa lipseasca de la nunta?
Cromatica tabloului este realizata preponderant prin epitete specifice ( cromatice ) . Pe fundalul albului se proiecteaza albastrul florilor , sclipirea albinelor, iar cu ajutorul epitelului " mandru intuneric ", se realizeaza jocul de intuneric si lumina. Acestor imagini vizuale li se adauga cele auditive. Bogatia imagistica este completata de frecventa figurilor de stil : epitete " tremur ude" , " vazduh tamaiet " , " trunchii vecinici " , " mandrul intuneric " ; metafora : " codrii de arama " , " iarba de omat " , " padure de argint" ; personificari : " padurea glasuieste " , " izvoarele suspina " ; " trunchii au suflete ", etc.
Capacitatea de sugestie a acestor figuri de stil este extraordinara , fiind dublata si de simbolica unor elemente componente ale tabloului : eternal , vesnicul e sugerat prin epitetul " trunchii vecinici " , izvorul , luna , acestea la randu-le fiind insotite de alte cuvinte care simbolizeaza aceleasi lucruri :fluturi , albine , flori , etc.
In intregul sau , tabloul straluceste prin bogatie , prospetime, incanta prin colorit , muzica si prin miresme , toate acestea se datoreaza talentului poetic al lui Mihai Eminescu , care prin asocierea unor elemente reale cu altele inchipuite, il uimesc pe cititor , facandu-l sa traiasca sentimentul inaltator al descoperirii frumosului. Tot ce zugraveste poetul in aceasta parte a fragmentului, pregateste evenimentul fericit ce urmeaza sa se desfasoare in secventa a 2-a : nunta imparateasca .
In acest décor feeric , plin de poezie si de vraja se va desfasura nunta , anticipata de " masa mare intinsa " , de pe malul lacului " care-n tremor somnoros si lin se bate". Aici urmeaza sa se aseze nuntasii care apartin atat lumii reale ( imparatul – socrul , mirii , pajii , lautarii) dar si celei fantastice , fabuloase : Feti-Frumosi cu par de aur, zmei cu solzii de otel , Soarele , Luna , dar si unei lumi mai apropiate noua , personaje prezente , de regula in legende sau in unele mituri : sagalnicul Pepelea, cititorii de zodii.
Nunta imparateasca se desfasoara dupa un ceremonial specific traditiei poporului pe care Eminescu l-a cunoscut inca din timpul tineretii.
Spre deosebire de finalurile basmelor populare , cel al lui Eminescu poarta amprenta originalitatii : nuntii imparatesti i se alatura o alta , cea a ganganiilor . In acest fel se accentueaza perspectiva luminoasa , optimista pe care o deschide opera lui Eminescu
Avem de a face cu un transfer din traditia de nunta omeneasca intr-o inchipuita nunta a altor vietuitoare. Alaiul acestei nunti , care se distinge prin gratie si umor , e alcatuit din elemente corespunzatoare alaiului unei nunti obisnuite.