Depinde ce intelegi prin prietenie.Am prieteni, insa nu as merge atat de departe incat sa le las viata mea in mainele lor. Nu simt asta.
Prin prieten inteleg o persoana, care indiferent ce i-ai spune, inainte de a te judeca, te asculta, incearca sa te inteleaga.
Am trecut prin asa numitele prietenii care se dadeau de ceasul mortii ca noi raman pe vecie prietene, iar cand a intervenit distanta, schimbarile, dupa o perioada persoana arbora o superioritate nejustificata. Apoi "prietenii" care te judeca pentru alegerile tale, apoi "prietenii" care la nevoie nu se cunosc.
Am prieteni, ii iubesc, dar pastrez o oarecare distanta, cateva limite. Nu imi dau sufletul pe tava, dar ii apreciez pentru calitatile lor.
Prietenii, in generali, sunt de circumstante, situatii si context.
Da! Cred ca am prieteni adevarati! Cert este ca pot sa ii numar pe degetele de la o mana, dar sunt adevarati.Imi sunt alaturi si la bine si la rau, ma sustin de fiecare data. Cea mai buna prietena a mea imi este ca o sora, stie totul despre mine.Ne spunem una alteia totul si gasim sprijinul de care avem nevoie. A fost mereu acolo pentru mine, si eu acolo pentru ea.Mai am vreo 2 prietene foarte bune in afara de ea, in care am incredere si stiu ca nu ma vor dezamagi niciodata. O prietenie se bazeaza pe incredere, respect si iubire..
Imi iubesc prietenii
Cred ca nu am prieteni adevarati.Am avut nevoie de prieteni in momente grele iar acestia s-au facut ca nu aud sau si-au intors spatele.In ziua de azi rar mai gasesti prieteni adevarati.Multi au prieteni de convorbiri, de conversatie dar adevarati 100% nu au.
Pai sincer in ultimul timp am descoperit ca numai o singura persoana a fost alaturi de mine la bine si la greu.Nu dau nume, dar pot spune ca imi este o prietena adevarata pe care pot sa ma bazez si nu se foloseste de mine la fel ca majoritatea persoanelor din viata mea care isi spun prieteni.Am avut un moment de nesiguranta in care am crezut ca sunt singura, ca nu ma intelege nici macar ea, dar mi-a demonstrat ca nu este asa si m-a facut sa fiu mai sigura pe mine.
Dupa cum am mai spus, am un prieten bun in care am incredere si despre care stiu ca imi vrea binele. Si pe care in ciuda faptului ca stiu totul despre el, il iubesc asa cum e... Si el face la fel. In ciuda faptului ca amandoi avem defecte.
Am avut norocul sa am parte de 2 prietene foarte bune care m-au sustinut in tot si cu care am trecut bine peste toate momentele grele.Cateodata ma gandesc ca nu le apreciez atat cat trebuie dar oricum le iubesc mult
Eu nu am nici o prietena adevarata decat mincinoase, care scot povesti si tradatoare singuru meu prieten este iubitu meu ) este ca un frate pentru mine dar si iubit :X
Salutare! Eu unul ii multumesc Bunului Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dat! Am avut norocul, ca in urma cu 4 ani sa intalnesc o persoana cu totul si cu totul speciala, care a devenit rapid cel mai bun prieten al meu. Ca in orice relatie, a trebuit sa trecem prin multe, pentru ca lumea incerca sa ne desparta din numeroase motive. Am trecut prin suficiente situatii delicate. Insa relatia noastra dureaza si astazi si imi doresc sa dureze vesnic! Ne avem mai ceva ca fratii. Fiind o persoana cu multe calitatii si inzestrata cu mai de toate am avut, am, si voi avea o gramada de invatat de la acest om binecuvantat. Suntem alaturi unul de celalalt tot timpul. In rest mai am cativa prieteni buni, insa doar cat sa-i numeri pe degete. Am avut si prietenii de lunga durata, insa din motive materialiste s-au destramat. Cea mai lunga relatie de prietenie pe care o am la ora actuala este cu o colega din generala si dureaza de 15 ani. Pentru pastrarea unei relatii (oarecare) eu sunt de parere ca trebuie sa existe urmatoarele aspecte: credinta, comunicare, respect, intelegere, sustinere, iubire, devotament si pe parcurs vin si celelalte. Toate cele bune
Poi eu am o prietena de 10 ani de zile cred ca e si adevarata dar si ca nu e ca ma greseste ea dar e ok cred ca e adevarata deoarece imi este bine la rau si bine si eu la fel
Bine, la varsta mea, cand e vorba de prieteni, am invatat sa suflu si-n iaurt
as putea afirma cu mana pe inima ca am O SINGURA PRIETENA ADEVARATA. asta nu inseamna ca restul sunt prieteni neadevarati , dar fata asta ma cunoaste de mai mult de 20 de ani. am avut perioade foarte grele, ea a fost singura care mi-a sarit in ajutor, chiar daca si ea o ducea la fel de greu. in rest, m-au compatimit cu totii si au stat ascunsi pana mi-am revenit. ca deh, cuvintele nu costa.
Nu, nu am!
unele din difectele mele este ca eu ajut prieteni insa ei nu ma ajuta pe mine/ma incred pra mult in ei ca dupa un timp sa aflu ca de fapt sunt cu doua fete!
Asta e fiecare cu defectele luui
Problema cu asa zisi prieteni adevarati insa ei sunt exact opusul, se intampla doar la femei/fete.Colegii mei(baieti) se inteleg foarte bine intre ei...se ajuta.serviciu conta serviciu...si stiu foarte multe cazuri chiar si de adulti (barbati) care sunt prieteni adevarati!
Exista muuulte motive pentru care nu am o prietena adevarata! am prieteni insa...
Am avut ...sau cel putin asa cred eu, prieteni adevarati insa cu timpul s-au mutat de la scoala au plecat in stainatate .si. ochii care nu se vad se uita!
Asta este! Probabil ca voi gasi candva un "best fiend"
:*
Bai, acum depinde de fiecare. Poti sa fii o persoana exceptionala, dar nimeni sa nu isi dea seama de asta, si sa te judece dupa aparente. Sau potifi o persoana care in aparenta transmite mai mult distanta si...atunci nmeni nu alearga sa fie prietenul tau. In mare, prietenii adevarati sunt foarte rari, dar atunci cand i-ai gasit, ii ai pe viata. Ei nu se vor da in laturi de a te ajuta, iti vor accepta caracterul tau, oricare ar fi el, iti vor spune cand ai gresit, te vor lauda cand te vei afirma in societate, si te asigur ca fara sa vrei si tu ii vei raspunde la fel.
Daca am avut vreodata prieteni adevarati? Nu stiu sincer, "prieteni" cu droaia pot spune ca am avut si."am", dar dintre ei nu stiu daca macar unul ar sari in ajutor cand as avea nevoie. Stii cum e? Prieteniile astea de suprafata tin cateva luni, maxim un an. Dupa aia ajungi sa vezi ca cel mai bun prieten al tau, asa, dintr-o data, nu mai e prietenul tau, sau daca e.atunci e doar teoretic, nu si practic.
Asta mi s-a intamplat de multe ori. Poate din cauza pentru ca am o personalitate puternica, si de obicei eu traiesc pe principiul egalitatii nu am incercat sa ma apropii de acele persoane ca adora...sa comande si sa le supuna pe prietenele lor. Asta e.
Mi se pare ca a mai zis cineva de pe aici, ca acest gen de lucruri se intampla doar femeilor/fetelor. Aprob acea persoana! Baietii/Barbatii sunt prea indiferenti pentru a se certa din nimicuri, ei cand au un prieten, il au timp indelungat, iar daca cumva il pierd trec mai departe ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic. Asa sunt ei. Noi, fetele/femeile sunt mai complexe, orgoliul feminin e mult mai puternic ca cel barbatesc, ca sa nu mai spun ca unele au o superficialitate inascuta. Ei, asta e. Polii care sunt asemenea se resping. Desi cateodata mai-mai sa incalc aceste "legi ale fizicii" caci vezi tu, daca nu ai nimic in comun cu celalalt de langa tine nu prea sunt sanse de a se inchega o prietenie.
Nu.
Am avut... Dar m-a lasat balta si nu stiu de ce ...Acum nici nu mai vorbeste cu mine :[
Nu am avut niciodata prieteni adevarati. Nu exista om care mi-ar putea fi un prieten adevarat. Totul are limite, odata ce unul din asa zisii mei prieteni a intrecut o limita, urmeaza consecintele, destul de neplacute pentru ei, dar nu ii pot ajuta cand si-o fac cu mana lor, adica cand ma critica intr-un mod obraznic pentru a ma jigni.
tpuareproblemetehnice întreabă:
Idkrjek întreabă: