Cum afecteaza poluarea centralele?

Potrivit cercetatorilor americani, expunerea indelungata la noxele emise de automobile are efecte negative asupra sanatatii noastre. Principalii poluanti responsabili de aparitia acestor afectiuni sunt monoxidul de carbon, dioxidul de sulf, particulele in suspensie si dioxidul de nitrogen. In fiecare an in atmosfera patrund 5000 milioane de dioxid de carbon, prin arderea diferitilor combustibili in: centrale termice, diferite uzine, automobile etc. In acelasi timp, o parte din padurile care absorb dioxidul de carbon a fost distruse.Cantitatea ramasa in atmosfera este considerabila si contribuie, alaturi de alte gaze, la efectul de sera la deteriorarea sanatatii omului plantelor si a animalelor, care consta in absortia radiatiilor emise de sol de catre moleculele unor gaze, fapt ce conduce la shimbari climaterice care vor afecta conditiile de viata pe Pamant, respectiv cresterea marilor si oceanelor, prin topirea calotei glaciare.
Poluarea din transport presupune emisii de monoxid de carbon (CO), pulberi
(PM), oxizi de azot (NOX) si hidrocarburi. Ozonul este un poluant secundar
rezultat în urma reactiei acestor chimicale în prezenta luminii solare, în
atmosferã. Poluantii agreseazã viata animalã, vegetatia si sãnãtatea omului. Poluarea aerului afecteazã sãnãtatea în mai multe feluri:
· Iritatii ale ochilor, nasului si gâtului
· Dificultãti de respiratie, tuse
· Agravarea problemelor de plãmâni sau inimã
· Cresterea riscului de atac de cord
· În cazul oamenilor foarte sensibili existã chiar riscul mortii Copii sunt în mod special vulnerabiil la efectele negative ale poluãrii aerului
deoarece:
· Plãmânii lor nu sunt suficient dezvoltati, iar tesutul pulmonar care se dezvoltã
în copilãrie este mai sensibil la substanþele iritante, inclusiv la poluanti.
· Copii petrec mai mult timp afarã, în spatii deschise, ceea ce creste expunerea
lor la poluanti.
· Locurile de joacã (parcuri, curtea scoli situate aproape de traficul rutier) si
distanta de la sol la care ei respirã, determinã un risc mai mare de a inhala
poluanti.
Studiile aratã cã poluarea aerului înrãutãteste simptomele astmului, respectiv
tuse, dureri în piept si dificultãti de respiratie. Nu se cunoaste un nivel minim de
sigurantã a poluãrii aerului.S-a estimat ca, in lumea intreaga, aprox. 3 milioane de oameni mor din cauza poluarii aerului, in Europa astmul afecteaza un copil din sapte. Numarul alergiilor a crescut dramatic in ultimii 30 ani
In momentul procesului de combustie, substantele gazoase, lichide si solide sunt eliberate in atmosfera de furnale. In functie de inaltimea furnalelor si de conditiile atmosferice, gazele de esapament provenind din focare se raspandesc local sau la distante medii, -; uneori chiar si mari -; cazand din nou sub forma de particule mai fine decat poluarea atmosferica masurabila in locurile de emisie.
Degajarile industriale in ultima instanta nimeresc in sol, e cunoscut faptul ca in jurul uzinelor metalurgice in perimetrul a 30-40 km in sol e crescuta concentratia de ingrediente ce intra in compozitia degajatilor aeriene a acestor uzine.
Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o alta importanta sursa de poluare. Astfel, in S.U.A. 60% din totalul emisiilor poluante provin de la autovehicule, iar in unele localitati ajung chiar si pana la 90%. Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat din ce in ce mai mult in seama. Orasele mari sau aglomeratiile urbane dense sunt afectate in mare masura de transporturile cu eliberare de noxe.
Emisiile de poluanti ale autovehiculelor prezinta doua mari particularitati: in primul rand eliminarea se face foarte aproape de sol, fapta care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi foarte mici, chiar pentru gazele cu densitate mica si mare capacitate de difuziune in atmosfera. In al doilea rand emisiile se fac pe intreaga suprafata a localitatii, diferentele de concentratii depinzand de intensitatea traficului si posibilitatile de ventilatie a strazii. Ca substante poluante, formate dintr-un numar foarte mare (sute) de substante, pe primul rand se situeaza gazele de esapament. Volumul, natura, si concentratia poluantilor emisi depind de tipul de autovehicul, de natura combustibilului si de conditiile tehnice de functionare. Dintre aceste substante poluante sunt demne de amintit particulele in suspensie, dioxidul de sulf, plumbul, hidrocarburile poliaromatice, compusii organici volatili (benzenul), azbestul, metanul si altele.
Los Angeles este o aglomerare urbana-suburbana cladita pe o coasta deluroasa, avand in vecinatate la sud si la est Oceanul Pacific. Muntii se intind la est si la nord; de asemenea la nord se gaseste San Fernando Valley, o parte a orasului cu aproximativ o treime din populatia orasului. Los-Angeles-ul face legatura intre regiunile sale prin intermediul unor mari autostrazi de otel si beton, construite pentru transportul rapid, la mari viteze, dare care este de obicei congestionat de trafic. Smogul produs de gazele de esapament ale masinilor sau de alte surse este o problema continua a poluarii.
Eruptiile vulcanice genereaza produsi gazosi, lichizi si solizi care, schimba local nu numai micro si mezorelieful zonei in care se manifesta, dar exercita influente negative si asupra puritatii atmosferice. Cenusile vulcanice, impreuna cu vaporii de apa, praful vulcanic si alte numeroase gaze, sunt suflate in atmosfera, unde formeaza nori grosi, care pot pluti pana la mari distante de locul de emitere. Timpul de remanenta in atmosfera a acestor suspensii poate ajunge chiar la 1-2 ani. Unii cercetatori apreciaza ca, cea mai mare parte a suspensiilor din atmosfera terestra provine din activitatea vulcanica. Aceste pulberi se presupune ca au si influente asupra bilantului termic al atmosferei, impiedicand dispersia energiei radiate de Pamant catre univers si contribuind in acest fel, la accentuarea fenomenului de „efect de sera", produs de cresterea concentratiei de CO2 din atmosfera.
Furtunile de praf sunt si ele un important factor in poluarea aerului. Terenurile afanate din regiunile de stepa, in perioadele lipsite de precipitatii, pierd partea aeriana a vegetatiei si raman expuse actiunii de eroziune a vantului. Vanturile continue, de durata, ridica de pe sol o parte din particulele ce formeaza „scheletul mineral" si le transforma in suspensii subaeriene, care sunt retinute in atmosfera perioade lungi de timp. Depunerea acestor suspensii, ca urmare a procesului de sedimentare sau a efectului de spalare exercitat de ploi, se poate produce la mari distante fata de locul de unde au fost ridicate. Cercetari recente, din satelit, au aratat ca eroziunea eoliana numai de pe continentul African ajunge la 100-400 milioane tone/an. In acest context, se pare ca desertul Sahara inainteaza in fiecare an cu 1.5 pana la 10 km. Furtuni de praf se produc si in alte zone ale globului. Astfel, in mai 1934, numai intr-o singura zi, un vant de o violenta neobisnuita a produs un intens proces de eroziune eoliana pe teritoriile statelor Texas, Kansas, Oklahoma si Colorado. Norii negrii, care cuprindeau circa 300 milioane de tone de praf, dupa ce au parcurs 2/3 din teritoriul S.U.A., au intunecat Washington-ul si New York-ul si s-au deplasat mai departe catre Atlantic. In 1928, la 26 si 27 aprilie, o furtuna a produs erodarea unui strat de sol cu o grosime de 12 -; 25 mm pe o suprafata de 400 000 km2, situata in zona precaspica. Evaluarile facute cu acest prilej au aratat ca, numai pe teritoriul tarii noastre s-au depus circa 148 milioane m3 de praf, din cantitatea totala ridicata.
Incendiile naturale, o importanta sursa de fum si cenusa, se produc atunci cand umiditatea climatului scade natural sub pragul critic. Fenomenul este deosebit de raspandit, mai ales in zona tropicala, desi, in general, gradul de umiditate al padurilor din aceasta zona nu este de natura sa favorizeze izbucnirea incendiului. La sfarsitul anului 1982 si inceputul anului 1983, pe insula Borneo a Indoneziei si Malayesiei au avut loc 7 incendii care au mistuit circa 3, 5 milioane hectare de paduri tropicale. In coasta de Fildes, in 1983, focul a distrus circa 450 000 ha, iar in Ghana, in timpul aceleiasi secete, a fost distrusa prin foc o mare suprafata de paduri si circa 10% din plantatiile de cacao. In anii deosebit de secetosi, chiar si in zonele temperate, se produc dese incendii ale padurilor. Astfel, in 1992, dupa o succesiune de ani secetosi, au izbucnit incendii devastatoare chiar si in padurile Frantei si ale Poloniei. Se pare ca situatia climatica din deceniul 80 a extins mult suprafetele de paduri vulnerabile la incendii pe intregul glob.
Activitatile „casnice" sunt, fie ca vrem, fie ca nu, o sursa de poluare. Astazi, in multe tari in curs de dezvoltare, asa cum este si tara noastra, lemnul de foc este la fel de vital ca si elementele, iar ca pret, in unele locuri, are un ritm de crestere mai mare decat alimentele. Cauza cresterii zi de zi a pretului este restrangerea suprafetelor de padure. Multe tari care fusesera candva exportatoare de material lemnos, au devenit importatoare, in masura in care nu s-au preocupat de regenerarea fondului forestier. In S.U.A. si India se ard anul circa 130 milioane de tone de lemn de foc; in S.U.A. aceasta cantitate asigura doar 3% din consumul de energie, in timp ce in India, aceiasi cantitate asigura 25% din consum. Deci, pentru tarile in curs de dezvoltare, lemnul de foc constituie o necesitate legata de satisfacerea consumurilor energetice. Dar nu numai pentru aceste tari consumul de lemn este o necesitate; tari ca Suedia, Danemarca, Finlanda au ca obiectiv, in politica lor economica, reducerea consumului de petrol si, in compensatie, cresterea contributiei energetice a lemnului de foc. Chiar in S.U.A., acolo unde pretul altor surse de energie a crescut considerabil, s-a produs o orientare spectaculoasa catre folosirea lemnului. Se apreciaza, de exemplu, ca in aceasta tara, dupa 1973, folosirea energiei obtinute din lemn, in sectorul casnic, a sporit de doua ori. Vanzarile anuale de sobe, intre 1972 si 1979, au sporit de noua ori, iar in 1981 s-au vandut pe teritoriul Statelor Unite circa 2 milioane de sobe pentru incalzirea locuintelor cu lemne. Fumul emis de sobele cu lemne are o culoare albastra fumurie si contine o cantitate insemnata de materii organice, care se apreciaza ca pot fi cancerigene. Dar in scopuri casnice nu se ard numai lemn, ci si cantitati enorme de carbuni, petrol, si gaze naturale, din care rezulta de asemenea substante toxice. Poluarea aerului este adaugarea substantelor nocive atmosferei, rezultand pagube mediului, inrautatirea sanatatii omului si a calitatii vietii. Una dintre multele forme de poluare, cea a aerului are loc in locuinte, scoli, la serviciu; in orase; de-alungul continentelor si pe plan global. Poluarea aerului imbolnaveste oamenii – cauzeaza probleme de respiratie si promoveaza cancerul – dauneaza plantelor, animalelor si ecosistemului in care locuiesc. Uni poluanti se intorc pe pamant sub forma de ploi acide si ninsori care corodeaza statuile si cladirile, dauneaza plantelor si padurilor si fac lacurile si raurile nepotrivite pentru pesti si alte plante si animale. Poluarea schimba atmosfera pamantului deoarece lasa radiatile nocive de la soare sa patrunda. In acelasi timp, atmosfera noastra poluata devine un izolator, impiedicand caldura sa se intoarca in spatiu, astfel marind temperatura globala. Cercetatorii prezic schimbarea nivelului marii, raspandirea mai rapida a bolilor tropicale, schimbarea vremii normale in extrema si afectarea grava a productiei de mancare, toate datorita maririi temperaturii globale. Smogul si ploile acide
Smogul este o poluarea locala intensa de obicei blocata datorita unei inversiuni termice. Inaintea inventarii automobilului, majoritatea smogului provenea datorita arderii carbunelui si era atat de grav incat in secolul XIX, la Londra luminile erau aprinse pe la amiaza deoarece smogul intuneca cerul. Arderea combustibililor din motoarele automobilelor este principala sursa de poluare din majoritatea regiunilor de azi. In prezenta luminii solare oxizii de nitrogen si compusii organici volatili reactioneaza in atmosfera producand smog fotochimic. Smogul contine ozon, o forma a oxigenului alcatuita din molecule de trei atomi de oxigen, spre deosebire de forma normala de doi atomi. Ozonul din atmosfera inferioara este otrava – distruge vegetatia, omoara copacii, irita tesuturile plamanilor si deterioreaza cauciucul. Oamenii de stiinta masoara cantitatea de ozon din smog pentru a determina cat de daunator este acesta. Cand nivelul ozonului este mare, alti poluanti precum monoxidul de carbon sunt de asemenea prezenti in cantitati mari.
In prezenta umiditatii atmosferice, dioxidul de sulf si oxizii de nitrogen se transforma in acid pur plutind in atmosfera. Acesti acizi din aer dauneaza plamanilor si ataca orice este facut din marmura, piatra sau metal. In orasele din lume acizii din smog erodeaza artefacte pretioase precum Parteonul din Atena, Grecia, sau Palatul Taj Mahal din Agra, India. Oxizii de nitrogen si dioxidul de sulf polueaza locurile de la mari distante de unde sunt eliberate in aer. Purtate de vanturi in troposfera, ele pot ajunge la distante mari unde cad sub forma de acizii, de obicei ploi sau ninsori. Asemenea precipitatii acide ard frunzele plantelor si fac lacurile prea acide pentru a sustine pestii si alte vietuitoare. Datorita acidificarii, speciile sensibile nu mai pot supravietui in multe lacuri si rauri precum in estul Statelor Unite.Smogul strica peisajele si face activitatile umane neplacute. Pentru cei foarte tineri, foarte batrani si cei care sufera de astm sau boli de inima, efectele smogului sunt si mai rele. Pot cauza dureri de cap, ameteli sau dificultati respiratorii. In cazurile extreme smogul poate duce la imbolnaviri in masa sau chiar la moarte, in special datorita otravirii cu monoxid de carbon. In 1948, in orasul siderurgic Donora, Pennsylvania, S.U.A, au murit 19 oameni datorita smogului. In 1952 la Londra peste 3000 de oameni au murit in renumitele evenimente cu smog numite Fumurile Londrei, iar in 1962 alti 700 de oameni au murit.
Datorita controalelor poluarii mai bune si folosirea mai scazuta a carbunelui, smogul de azi nu mai este asa de ucigator. Oricum sub conditii meteorologice adverse, eliberarile accidentale de substante toxice pot fi la fel de dezastruoase. Cel mai rau dintre aceste accidente a avut loc la Bhopal, India, cand isocianat de metil, eliberat de o fabrica americana, in timpul unei inversiuni termice, a cauzat 3300 de morti.