Cum ar putea parintii sa ne sprijine adolescenta(sa nu cadem in pacat)? Fara jigniri!
In primul rand un parinte trebuie sa isi castige copilul. Sa ii arate ca il intelege si ca il respecta. Prea putini parinti explica unui copil cu adevarat de ce este rau ce a facut el. Doar ii spun ca e gresit, si atat. De multe ori se produce efectul de neincredere, prin care un copil prefera sa sufere in tacere decat sa vorbeasca unui parinte. Practic parintii au cea mai mare vina daca un copil o ia pe cai gresite. Pentru ca aceasta neincredere fata de parinti se transforma in dorinta de a avea pe cineva, pe altcineva. Aici, unele persoane rauvoitoare vad o victima perfecta, o atrag in anturajul lor pentru diverse beneficii. Persoana are libertate, se simte ca un egal pentru ca nu e criticata ci din contra incurajata sa isi exprime personalitatea. Dar mai ales raul din ea. Majoritatea parintilor pornesc din start cu nevoia de a -si schimba copilul. Nu. Inainte de toate un copil trebuie inteles. Doar cand vede ca intelegi prin ce trece va fi mai receptiv la sfaturile tale. Pana atunci, oricata dreptate ai nu il poti castiga de partea ta. El va intelege ca prin orice faci tu ii spui : Esti prost, eu sunt destept. Parintele are impresia ca isi cunoaste copilul asa bine incat face greseala de a nu astepta si o certitudine din gura copilului lor. Prea putine discutii si cand sunt discutii parintii nu stiu cum sa puna problema.
Răspunde
Ordonare:
După relevanţă
A-ti sufoca copilul cu reguli si interdictii e cea mai frecventa greseala a parintilor.Eu daca o sa fiu parinte nu am sa imi menajez copilul.Am sa ii prezint realitatea fix asa cum este. N-am sa fac din el ce nu am reusit sa fac din mine.Asa au facut si ai mei; si rezultatul e vizibil descurcaret.Mama si tata niciodata nu s-au ascuns dupa deget si mi-au zis care e treaba.Si pentru asta nu exista suficiente cuvinte pentru a le multumi
Răspunde
Sa ne acorde increderea si afectiunea de care avem nevoie. Sa fie exigenti si critici, cand e nevoie. Sa ne fie mai intai prieteni, iar dupa parinti. Dar aici depinde foarte mult si de caracterul copilului. Daca el stie cum sa-si dirijeze viata astfel incat sa nu cada in pacat, o va face oricum sunt parintii lui. Sau invers, daca el vrea sa cada in pacat, nu mai conteaza spusele parintilor. Stii cum e, in general nu te inveti minte decat atunci cand simti pe pielea ta. Si in general cand un copil aude "nu face aia, nu e voie" va face invers, ca doar e fructul oprit.
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
