Cum as putea sa fac cunostiinta cu un vecin? imi place mult si ne salutam cand ne vedem. dar cum l-as putea intreba cum il cheama? prietenele imi zic ca ii prea ciudat sa ma duc si sa il intreb asa direct, fara un pretext. ce credeti? mersi mult:* funda la cea mai buna idee

Ciudat pentru cine?/Eu nu văd nimic ciudat în asta/Este ceva normal să te prezinţi în faţa vecinului/Şi să conversezi cu el/Nu văd nimic rău în asta/Oricum, atunci când ai o problemă, cui te plângi?/Dacă nu vecinului?/Se mai sparge o conductă.../Se opreşte apa/Şi multe altele/Salutul deja e un început bun/Nu-i nimic rău sau ciudat în a te recomanda vecinului tău

Un sfat. te duci la el sau daca te intalnesti vreo data cu el intelegi il opresti si incepi o conversatie cum ar fi Buna ce faci intelegi deci incepi o conversatie despre ceva si pe la jumatatea conversatiei sau ceva de genu ai spui sau iti crei scuze ca nu te-ai prezentat si eu sunt? incantata tu esti? sau asta vine de la sine in conversatie prezentari si detalii finca stii ceva cele mai bune relatii se bazeaza pe o conversatie buna pe inteles un inceput bun. iti urez succes si forta fie cu tine.

Pai ceva ideeeeei ar fi:

- sa intri in vorba cu el gasind un pretext care are legatura cu el, sa il intrebi ceva.etc.
-sa te faci ca nu esti atenta si sa spui: "aa.scuze.nu te-am vazut... " :]] si asa incet incet mai conversati...[depinde de ce iti spune]
-Gasesti un moment in care sa il intrebi."apropo. din curiozitate.cum te numesti? " si sa zambesti in semn de "Scuze de intrebarea banala"
-Sa rogi o prietena mai tupeista sa stea de vorba cu el, si "sa apari ca din minune" intreband-o ceva pe prietena ta. Iar ea sa spuna: "A.scuze, Y [vecinul] ea e X [tu] iar X el e Y.

Nu am alte idei. M`am pus in locul tau. Eu asa as face.

Funda?

Ce e asa ciudat? La urma urmei e vecinul tau si trebuie sa ii stii numele.Asta e pretextul.

Într-o zi s-a întâmplat ca în blocul în care locuiesc să nu meargă liftul. Şi, s-a mai întâmplat, ca unul dintre vecinii drăguţi de pe palierul meu să intre în scara blocului imediat după ce am intrat eu. Înfine, am început să urc scările umăr la umăr cu el, şi aşa a început toată conversaţia. Îl vedeam aproape zilnic, ne salutam, ne zâmbeam, dar nimic mai mult. Iar după discuţia noastră, eram prima invitată la petrecerile studenţeşti pe care le dădea în apartamentul său.
Cred că în momentul acela, am arătat cine sunt, şi asta l-a determinat să mă simpatizeze atât de mult. Nu m-am lăsat vrăjită de ce îmi spune şi nici eu nu detaliam răspunsurile pe care le dădeam.
De ce să provoci un 'accident' în care o prietenă de a ta să-ţi aşeze cărţile pe masă? Pretextele pot însemna scuze ridicole, ce te-ar putea caracteriza mai târziu, ca adult. Incidentele sau coincidenţele nu sunt subtile deloc şi dau mai târziu de bănuit.
Extinde forma de salut, schimb-o. Opreşte-l într-o zi şi spune-i tot ce ai de zis. Va asculta, mereu fac aşa.