Mai bine nu`ti da.seama
sti cum se zice "sunt barfita deci exist"
nu lua in seamna toate "barfele".
Pai daca e in jurul tau se va uita la tine din cand in cand sau cand te apropii tu nu vor mai vorbi, iar daca nu sunt langa tine cand te barfesc se va afla...cum se spune"Umla repede vorba prin sat"
sper ca te-am ajutat
Pai poti colabora cu persoana cu care tea barfit si sa inceri sa o tragi de imba
În societatea de azi se face multă confuzie cu privire la definiţea unor noţiuni. Am rămas surprins că unii consideră bârfa şi bună şi rea. Deoarece, zic ei, bârfa este bună şi bârfa poate fi şi rea. Ca să explic acest lucru am cercetat şi am aflat că puţini psihologi consideră că bârfa este bună şi rea (nici unul ). De unde vine dar această confuzie? Ca şi definiţie, bârfa este faptul când se vorbeşte de rău o persoană în absenţa ei. Iar când se vorbeşte de bine este laudă. Deci sunt două cuvinte diferite pentru bârfă bună şi rea : pur şi simplu bârfă şi laudă. De ce trebuie să denaturăm sensul cuvintelor? Ca să-mi fie mai clar, am cercetat Sfintele Scripturi şi am găsit unele texte care vorbesc despre bârfă. Iată ce am, găsit :
Este plăcută pentru urechile bârfitorului. Mulţi bârfesc deoarece le place aceste lucru. Chiar şi Solomon a zis : „Cuvintele bîrfitorului sînt ca prăjiturile: alunecă pînă în fundul măruntaielor." (Proverbe 18: 8) Le place să vorbească bârfitorilor despre toţi, însă mai puţin despre sine. Aţi ştiut că cei ce bârfesc nu se bârfesc pe sine? Domnul Isus a zis : „De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău, şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bîrna din ochiul tău?" În cazul în care aceste persoane vorbesc de rău pe alţii, de ce nu atrag atenţie la caracterul lor personal? Psalmistul ne avertizează că sunt cuvinte înşelătoare, adic ele nu schimbă realitatea, şi crează doar o iluzie de comunicare :„ Cine este omul, care doreşte viaţa, şi vrea să aibă parte de zile fericite? Fereşte-ţi limba de rău, şi buzele de cuvinte înşelătoare!" (Psalm 34:12-13)Cei ce îmblă cu bârfeleile sunt persoane cu mai multe feţe, deoarece ajung să vorbească pe la spate şi nu în faţă. Şi sunt persoane cărora le este frică să confrunte direct pe cineva. Acum închipuiţi-vă o astfel de persoană în postura de şef. Sau un şef care ascultă toate bârfeleor subalternilor săi?
Să nu bârfeşti, este o poruncă a lui Dumnezeu„Să nu umbli cu bîrfeli în poporul tău." (Levitic 19:16)Dacă ai ajuns să bârfeşti ai ajuns să încalci porunca lui Dumnezeu. Dumnezeu nu interzice ceva ce nu ar face rău poporuluil. Oamenii bârfesc deoarece nu ţin poruncile Lui. Apostolul Pavel a zis că :„ Fiindcă n’au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite. Astfel au ajuns …. bîrfitori."(Romani 1:29-30)Iar în epistola 2 Corinteni 12:20 enumeră bârfa printre defectele care le pot fi între creştinii din biserică.
Cine bârfeşte nu poate fi un om de încredere. Dacă vrei să vezi dacă persoanele care sunt în jurul tău, unul din testele care vă le propun este bârfa. Căci: „Cine umblă cu bîrfeli dă pe faţă lucruri ascunse, dar sufletul credincios ţine ce i s’a încredinţat." (Proverbe 11 :13 )Aţi auzit des afirmaţia : „Îţi spun numai ţie dar tu să nu mai spui la nimeni." Depărtează-te de aşa persoane. Din propria experienţă ştiu că dacă cineva îmi spune aşa, înseamnă că mă va bârfi şi pe mine. Dacă deja nu a făcut-o. Mai apare întrebarea dacă poţi să mai ai încredere în aşa persoane. Eu cred că nu. Nu te vei mai simţi în siguranţă, indiferent de subiectul discuţiei.
Biblia numeşte aşa persoană – nebun. „Cine răspîndeşte bîrfelile este un nebun." (Proverbe 10:1 8) Adică o persoană nechibzuită în acţiunele sale, şi … singur îşi face rău. Cum să zideşti o relaţie cu aşa o persoană? Cum să ai încredere în el? Cum se fereşte lumea de un nebun tot aşa se va feri şi de bârfitor. Cine bârfeşte – acuză fără ca persoana acuzată să se poată apăra.
Cel ce are o purtare bună, nu are de ce să-i fie frică de bârfa la adresa sa. Cel ce bârfeşte singur va fi dat de ruşine. Este adevărat proverbul : „Nu săpa groapa altuia, ca să nu cazi singur în ea." Ceea ce conteză este ca cugetul tău să fie curat înaintea lui Dumnezeu, şi să nu-ţi fie ruşine pentru purtarea ta. „Ci sfinţiţi în inimile voastre pe Hristos ca Domn." Fiţi totdeauna gata să răspundeţi oricui vă cere socoteală de nădejdea care este în voi; dar cu blîndeţă şi teamă, avînd un cuget curat; pentru ca cei ce bîrfesc purtarea voastră bună în Hristos, să rămînă de ruşine tocmai în lucrurile în cari vă vorbesc de rău. Căci este mai bine, dacă aşa este voia lui Dumnezeu, să suferiţi pentrucă faceţi binele decît pentrucă faceţi răul!" (1 Petru 3:15-17)
Cum să eviţi bârfa? Dacă te-ai prins că bârfeşti şi doreşti să-ţi schimbi atitudinea, ţi-aş propune să urmezi următoarele staturi :
-Recunoaşte că ai păcătuit în faţa lui Dumnezeu, şi cere-ţi iertare de la El.
-Nu vorbi de rău în apsenţa persoanei, iar dacă interlocutorul doreşte să acuze în continuare – opreşte discuţia.
-Dacă ai ceva să spui, mai bine discută personal faţă-n faţă. Arată respect pentru interlocutor, şi el va aprecia aceasta. SPER K TEAM LAMURIT DESTUL Funda?:X
Pai lumea mai are obisnuinta cand barfeste
sa se uite la persoana despre care se vorbeste
sau care este ignorata de ele
in general
cam asta e
sau daca se uita la tine, isi da ochii peste cap si apoi vorbeste inca uitandu-se la tine
Pai de exemplu grupuri restranse s-ar uita la tine ar susoti dupa aia si ar rade ceva de genu
Cand trei persoane vorbesc intre ele se numeste`conversatie`...cand una dintre persoane pleaca se numeste` barfa`
ONE123456789 întreabă: