Pai e simplu trebuie sa stii doar trasaturile genului epic si apoi incepi sa povestesti pe momentele subiectului din cate stiu. Uite am sa-ti scriu eu in urmat comentariu...(Ast. cateva minute)
MIorita este o capodopera a poeziei populare romanesti.A fost culeasa de catre Alecu Ruso din muntii Vrancei, mai apoi preluata de Vasile Alecsandri.In 1850 a fost publicata pentru prima data in revista "Bucovina", iar in 1852 a fost publicata de Vasile Alecsandri in "Poezii populare ale romanilor"( asta este introducerea).
Balada "Miorita" este o specie a genului epic specifica literaturii populare. Fiind o opera ce apartine folclorului, are toate trasaturile literaturii populare: are caracter oral, colectiv, anonim, expresiv si sincretic, iar deoarece apartine genului epic sentimentele, gandurile, trairile si ideile autorului sunt exprimate in mod indirect prin intermediul actiunii si al personajelor. Se relateazaza fapte cu semnificatii deosebite. Actiunea urmareste momentele subiectului. In expozitiune se fixeaza locul si timpul la munte, toamna, cand are loc transhumanta; se prezinta personajele: cei trei ciobani. In intriga se prezinta complotul ciobanului ungurean cu cel ardelean, care vor sa il omoare pe cel moldovean ca este mai bogat.In desfasurarea actiunii se povestesc mai multe intamplari observand nelinistea mioarei ciobanul o intreaba ce s-a intamplat, iar mioara ii dezvaluie complotul sfatuindu-l sa isi ia masuri de aparare. Baciul moldovean dupa ce aude acestea isi incredinteaza ultimele dorinte mioarei sale. Punctul culminant nu apare ca actiune, ci ca intensitate a sentimentelor. Ciobanul moldovean crede ca va fi cautat de mama sa. Mama il descrie realizandu-i un portret cuceritor prin frumusete. Baciul o roaga pe mioara sa ii prezinte mamei sale moartea ca pe o nunta. Deznodamantul lipseste. Se impletesc mai multe motive: Motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul alegorie moarte-natura, motivul maicutei batrane. Elementele reale se imbina cu cele fantastice. Natura participa la evenimente fiind personificata. Personajul principal are un destin impresionant. Ciobanul moldovean este personajul principal deoarece apare in toate momentele subiectului. El este caracterizar atat direct prin intermediul descrierii de catre narator si de mama sa, cat si indirect prin felul de a vorbi, de a gandi, de a se comporta, prin relatiile cu celelalte personaje. Portretul fizic este realizat prin caracterizare directa de catre mama sa: "Mandru ciobanel Tras printr-un inel? Fetisoara lui, Spuma laptelui; Mustacioara lui, Spicul graului; Perisorul lui, Pana corbului; Ochisorii lui, Mura campului!" Portretul moral este realizat prin caracterizare indirecta. Inca de la inceput ne dam seama ca este muncitor, drept dovada faptul ca este mai bogat decat ceilalti doi ciobani: "Ca-i mai ortoman, S-are oi mai multe Mandre si cornute, Si cai invatati Si caini mai barbati" Este foarte atasat de oile sale si de natura, de aceea vrea sa fie inmormantat aproape de stana. Isi iubeste foarte mult mama, si pentru a nu o face sa sufere ii spune mioarei sale sa ii prezinte moartea ca pe o nunta. El intruchipeaza un ideal de frumusete fizica si morala intalnita atat in basme cat si in romane. Ciobanul devine un personaj legendar, model de comportament in imprejurari de exceptie. Pe langa naratiune ca mod principal de expunere, balada contine si momente lirice (testamentul), concentrate in monolog si dialog, precum si secvente descriptive. Povestirea se face la persoana a III-a, de narator. Se intalnesc procedee artistice specifice baladei: intrebari retorice: "Cine a cunoscut, / Cine mi-a vazut / Mandru ciobanel?", hiperbole: "pasarele mii", metafore: "Fetisoara lui, / Spuma laptelui;", repetitii: "Miorita laie, / Laie bucalaie,", regionalisme, diminutive: "fetisoara", "ochisorii". Versurile scurte, cu rima imperecheata si ritm trohaic, cu caracter oral, sunt melodioase, conferind totodata tensiune. Balada este opera epica in versuri, populara sau culta in care se nareaza evenimente neobisnuite, fapte vitejesti, dramatice.
Deoarece genul liric își expune gîndurile, sentimentele; iar genul epic este în general, obiectiv, prezintă indirect poziția autorului care narează fapte, evenimente, întîmplări din viața personajelor...asta este... sper ca te-am ajutat
Radu_Alexandru_1999_jehw întreabă: