Poti adopta unul de la adapostrile speciale, nu cred ca exista un caine care sa nu 'ii pice cu tronc' sau de care sa nu i se faca mila atunci cand ii vede cum se bucura de prezenta voastra. II arati : 'Uite, (saracutu) ce neingrijit e aici, ce bine ne-ar pazi casa cand creste mai mare'... (sau zici altceva)
Se stie ca un caine se invata mult mai usor cu obiceiurile voastre si cu locurile in care are sau nu voie de mic, decat atunci cand este adult, ca acestia se invata mai greu. Cu dresajul e la fel. Il dresezi mai usor cand e pui. Da-i apropouri mamei din cand in cand, poate cedeaza...
Un caine inseamna o responsabilitate foarte mare, mai ales la bloc...nu stiu cati ani ai, dar daca mama considera ca nu este bine deocamdata sa ai un caine, insemna ca are un motiv serios, sfatul meu este sa o asculti...
Insista... poate va ceda pana la urma... Inca un argument pentru a o convinge sa iti ia un catelus este sa ii spui ca astfel vei invata sa fii mai responsabila... Succes!
Pai daca stai sa te gandesti putin, tu zici ca vrei un catelus mic.Parintii tai cred ca au dreptate, ia gandeste tu putin cum ar fi sa te trezesti dimineata si sa dai intr-o surpriza din partea catelului sti tu chestia cu norocu. Hai o data zici ca e mic hai de 2 ori dar o sa te saturi si totul o sa ramana pe capul parintilor tai.Acum faci cum vrei
Pa-pa:*
Mda...raspunsuri excelente...mersi la toti... daar cred ca voi incerca sa il conving pe tata...poate asa reusesc,,, doamne ajuta
Ms razburtyk19, pup la uh.asa o sa fac...cam in fiecare zi aduc vb despre asta si ea ma aproba treptat...
Si eu sunt in aceeasi situatie... de fapt eu am vazut unul pe strada, de rasa(am auzit ca la magazin unul la fel costa 13 milioane de lei vechi...), abandonat(era din ala cu breton si mustacios) si pur si simplu m-am indragostit de el; plus ca vroiam unul demult... si de atunci tot ma rog de tata sa il luam acasa, si dupa aia o sa o iau pe mama. Eu am un plan... am vorbit cu prietenii cand o sa il mai vada sa mi-l lase in fata usii, si apoi imposibil ca parintilor sa nu li se faca mila de el...cred ca pana la urma o sa fac ca " FearNoEvil"... nu o sa mai aiba ce sa faca...
Asa este, 'nebundupatine' are dreptate. Cainele nu e o jucarie, devine parte din viata, familia, programul tau. E o treaba serioasa ce necesita un program strict, trebuie sa il ingrijesti cand e bolnav, poate mama ta nu o sa aiba timp si o sa iti reaminteasca ca acesta este cainele Tau.
Catelusul creste si se face dulau
Eu pur si simplu l-am adus... si n-a avut ce sa mai faca. Acum sunt cei mai buni prieteni.
Adevaru ca e mai greu. Cu o pisica e mult mai usor. Si eu aveam la bloc pe cand stateam acolo. Ex. pisica invata mai repede sa isi faca "treburie" la cutie . Caine nu stiu, ca nu am testat.
Daca tu esti tot timpul acasa, atunci nu-i nicio problema, il scoti tu la plimbare, cureti tu dupa el, ii dai de mancare, te joci cu el... dar daca ai serviciu sau esti la scoala sau facultate? Acuma esti in vacanta, dar mai tarziu, cine are grija de el cat tu esti plecata? In plus, exista anumite rase care se adapteaza mai bine la viata de apartament decat altele.Cauta pe net despre rasele de caini, care cum traiesc, ce nevoie de atentie au si cheam-o si pe mama sa vada, poate asa o convingi, daca vede ca iti doresti cu adevarat si te-ai interesat de subiect.Mai exista o metoda, se numeste "santaj sentimental". Eu cand l-am prostit pe tati sa-mi cumpere pesti si acvariu, eram racita cobza si lui ii era asa de mila de mine...tot ma intreba ce sa-mi aduca sa ma simt eu mai bine.Si asa vine a doua zi cu un acvariu si dupa ce mi-a trecut m-am dus cu el sa-mi aleg 12 pestisori stia ca daca mi-a promis nu mai scapa de mine
Eu zic sa cauti in reviste sau pe internetpasaje in care se spune ca un caine ar putea ajuta... te-ar putea calma...lucruri bune despre el... poate ii mai indupleci... dar totusi... daca iti vor lua ai grija mare de el...nici sa nu stie ca este in casa... daca lasi greul pe umerii loc nu o sa mai vezi niciodata nimic de la ei!
Buna.si eu sunt tot in aceeasi situatie.incerc sa o conving pe mama de 2 ani si tot nu functioneaza.cand aduc vorba despre "un caine". pleaca din camera sau ma ignora. zzice ca nu are cine sta cu el.ca miroase uratsi altele.imi doresc un caine mai mult decat orike.sunt singura la parinti si majoritatea timpului sunt singura acasa.invat foarte bine. dar nici asa nu o convinge.nu stiu ce sa ii mai zic. ce sa ma fac?