Ordonare:
După relevanţă
In general frustrarea apare cand exista o discrepanta intre cum este lumea in realitate si cum te astepti tu sa fie.
Pentru a scapa de frustrari, singurul remediu clar ar fi acela de a creste increderea in tine.
Pentru a creste increderea in tine, ar trebui sa ataci in mod direct complexele pe care le ai, sa incerci sa rezolvi ce se poate sau sa te impaci cu ce nu se poate.
Poti sa o faci singura si sa dureze mai mult, sau poti sa mergi la un psiholog si sa iti arate scurtatura.
Acum intrebarea ar fi cat de repede vrei ca rezultatele sa apara?
Răspunde
Iti dai seama ca mi-ar place ca totul sa decurga perfect, rapid. sa fiu persoana ideala, fara defecte, dar sunt constienta c-o sa dureze. Mersi pentru raspuns, foarte folositor
Cat despre psiholog. e mai greu. Sunt minora, nu prea imi permit.
Răspunde
Din ce cunosc eu, poate ma insel cu noile modificari, consultul psihologic ar trebui sa fie gratuit pentru minori. Ma gandesc la asa numitul psiholog scolar care (teoretic) ar trebui sa existe in fiecare scoala (cel putin cu program partial).
Ma gandesc de asemenea ca ai putea sa incerci sa suni la inspectoratul scolar si sa intrebi care sunt metodele (si eventual cat costa, desi nu cred ca exista vreun pret) pentru a putea primi o consultatie de la un psiholog scolar.
Am in minte aceasta idee deoarece minorii, studentii, somerii si alte categorii sociale ce nu pot realiza venit ar trebui sa aiba parte de actul medical in mod gratuit, in concordanta cu protectia sociala.
***
Acele fustrari pe care le ai au aparut, cred, si ca urmare si a unei sensibilitati ridicate. Simplul fapt ca ai luat act de prezenta acestei frustrari, lucru de care oricum stiai si inainte sa scrii pe site, nu inseamna ca vei si reusi sa rezolvi aceasta frustrare.
Motivul este foarte clar si anume ca exista un anumit prag care necesita a fi trecut pentru rezolvarea frustrarii, acesta fiind lupta cu problema in sine, in mod pozitiv si cu gandire de invingatoare.
Din pacate, in cazul tau, si cred ca in oricare alt caz e la fel, exista limite pe care foarte greu sau deloc le poti trece.
Un psiholog scolar este doar o persoana care are experienta in astfel de cazuri si va reusi cu siguranta sa iti dea daca nu calea, macar niste "aripi" cu care sa sari pragul.
Ar mai fi o solutie, in momentul in care nu ai incredere in nimeni, atunci... scrie-le aici.
Care solutie crezi ca e mai buna?
Stiu ca poate nu e cea mai indicata, dar prefer ultima varianta.
Pai uite, de exemplu de cand m-au dat ai mei la scoala nu am fost niciodata buna la sport. Ora aceea reprezenta un calvar pentru mine. Profu tipa mereu la mine si ma intreba uneori daca am pus vreodata mana pe o minge de fotbal :/ Am inceput sa urasc ora de sport. Apoi, in liceu am vazut ca pot sa lipsesc (evident cu absenta si critica ) Am lipsit, m-am dus doar sa dau probele. Si nu stiu as vrea sa merg, sa particip si eu la orele alea si sa nu mai rada toata clasa de mine cand dau probele :/ Sau... in generala. proful de sport ne selecta cu care sa faca dansuri. Evident, s-a luat de mine, spunandu-mi ca-s la fel de gratioasa ca o camila schioapa... Am detestat dansul. La petreceri am senzatia ca toti rad de mine, ca toti se uita la mine cum dansez, deci implicit evit petrecerile, societatea, tot ce are legatura cu dansul.
Acum depinde ce frustrari ai si cat de "adanci" sunt. Vorbind in general, tu esti singura care are solutia rezolvarii acestor frustrari, indiferent de ce natura sunt. Trebuie sa vezi, sa gasesti cauza frustrarilor, de unde vin ele deceptii, stress, complexe etc. Pot fi doar in capul tau fara sa existe cu adevarat. Nu pot sa zic exact ce ai putea sa faci, depinde de frustrarea in sine. Daca nu gasesti cauza si nu incerci sa te impaci cu tine insati, sa incerci sa te schimbi in ceea ce priveste problema respectiva, du-te la un psiholog. Un sfat specialist nu strica, sau vorbeste cu o persoana apropiata despre asta mama, verisoara, matusa, etc cineva in care ai incredere. Nu e ceva rau sa ceri sfatul cuiva, atata timp cat nu reusesti singura.
Nu am incredere in nimeni. Nu exista persoane care vor sa ma auda expunandu-mi problemele. Cat despre psiholog, nu-mi permit...
Trebuie sa ai incredere in cineva apropiat macar, gen familie, rude. Faptul ca tu esti sigura ca cei de langa tine nu vor sa-ti auda problemele mi se pare aiurea, macar ai incercat? Ok prietenele ca prietenele, pe fata sunt ok, pe spate te povestesc, dar macar sa gasesti ajutor in familie. Sa stii ca o vizita la psiholog te-ar ajuta mai bine, de ce crezi ca e scump? Te-ai interesat macar? Te duci la medicul de familie si iei un bilet de trimitere, consultatia o platesti numai daca mergi la cabinete private sau mergi la cele de stat fara bilet de trimitere. E un ajutor specializat si esti sigura ca nu va spune nimanui problema ta. Acum depinde de tine ce vrei.
Deci, sedinta (2 ore ) costa 50 de lei sau chiar 70. O sedinta mi-as pemite,in prima sedinta doar ma cunoaste deci trebuie sa urmez mai multe. Sunt de la tara, medicul de familie nu vrea sa-mi dea trimitere mi-a zis sa citesc carti,, sunt niste carti foarte bune in librarie. '' (fara date despre autor sau titlu, doar carti :/ ). Iar profa (PSIHOLOAGA LICEULUI ) nu imi place de nici o culoare! pe langa faptul ca imi e profesoara nici nu-mi plac ideile ei, n-as vrea sa vorbesc cu ea. Imi pare rau, dar nu vreau! Cat despre faptul ca sunt sigura ca cei de langa mine nu vor sa-mi auda problemele nu e aiurea, e adevarat. Uite, am doar trei prietene bune : una imi spune doar ea problemele ei, cu rugamintea s-o ascult atenta si daca o intreb,,X, stii mi s-a intamplat (.) Cum ar trebui sa reactionez? '' ea :,, nu stiu... '' sau,, faci cum vrei ''. De fiecare data se intampla la fel. De cele, mai multe ori nici nu ma asculta. Mai am una, ma asculta dar nu zice nimic, nu-mi da nici un sfat poate doar putina critica, in cel mai bun caz. Dar in general raspunde cu,, Ce chestie ''. Iar alta, m-ar asculta, dar avem pareri diferite despre lume. Ea se gandeste doar la maritat si plecat afara, la barbati. Parintii niciodata nu au timp.(Eu suparata) Tata : Ce ai patit? Eu : (*...). Tata :,, Si? Ce vrei sa-ti fac eu? Dar tu crezi ca n-am si eu problemele mele? de ce imi umplii capul si cu problemele tale? '' (pe un ton enervat, iritat si ridicat ). Mama ori nu ma asculta, ori imi spune ca are treaba si incepe sa-mi povesteasca problemele ei,, taindu-mi astfel macaroana '' si cu regrete ca am vrut s-o umplu si pe ea cu problemele mele, ca deja ii ajungeau ale ei. Ea e genul ala de mama protectoare, face din tantar armosar, hiperbolizeaza lucrurile. Iar sor-mea, are mereu de invatat si ma roaga sa tac sau sa n-o mai plictisesc cu problemele mele. Bunica-mea e o femeie simpla, de la tara, cu o viziune redusa. Ea n-ar intelege nimic. Conversatia e ca un cliseu,, Sa-ti asculti parintii, uite cate fac ei pentru voi (pentru mine si sor-mea sa va tina in scoala ) sa nu te certi cu barbate-tu ( am 17 ani, nu am nici macar un prieten! :/ ) si chestii despre relatia cu,, sotul ''. Bunicul e foarte ironic, ironia, mistocareala sunt punctele lui forte, nu poti purta o conversatie serioasa cu el.
Iar, cu alte rude nu pastrez legatura. Parintii mei s-au certat cu bunica tatalui si implicit si cu fratii/surorile lui, inca de cand eram mica.(chestii bazate pe impartirea bunurilor... ) Si cum ei nu se vizitau(parintii cu rudele ), nici noi(eu si sor-mea) nu pastram legatura. Ai mei n-au fost niciodata sociabili, n-au prieteni dfe familie, cu care sa se viziteze etc deci, nici noi nu ieseam pe afara. Ne cumparau jucarii si stateam sa ne jucam in casa, sau in curtea casei noastre 
si asa ne-am format. Ajunsese sa ne spuna ai mei sa iesim si noi la joaca cu copii si totusi ii evitam...Iar cu rudele din partea mamei nu sunt apropiata, tot datorita,, distantei '' si faptului ca nu ne vedem decat la ocazii (nunti (una la 7 ani), botezuri (rare si astea ) si cam atat. Vorbeam canva cu proful de religie, dar l-au mutat, era doar suplinitor :/ iar alti profi cu care sa ma inteleg nu am.
Hey 
Ti-am trimis niste pv msg, insa nu stiu daca s-au trimis, mie nu-mi arata. Lasa-mi id-ul tau pe pv si vorbim mai multe pe mess. Te pup
Răspunsul este publicat...
Te rugăm să aştepţi ca răspunsul tău să fie trimis spre publicare.
