"Dacă ai emotii înseamnă ca esti timid?"
Nu! Emotiile apar si la cei curajosi sau dezinvolti, fiind un sentiment perfect normal, care poate apare la oricine dintre noi, in anumte situatii.
Tu te confrunzi cu o lipsa de incredere in tine, de aceea crezi ca esti timid, cand de fapt iti este teama sa nu te faci de rusine.
Punand mana serios pe carte si citind orice iti pica in mana, iti largesti cunostintele si totodata capeti incredre in tine ca poti sa te descurci in orice situatie, fara trac, emotii sau rusine.
"Dacă ai emotii înseamnă ca esti "... emotiv
și nu e o boală și se mai și "tratează"!
https://www.paginadepsihologie.ro/......-emotiile/
Am uitat sa spun un lucru foarte important, scuze, deci, acele "emotii" Cin din gânduri, dacă nu am niciun gând nu am emotii
Nu-s emotiva, din contra, sunt foarte rece de fel și nu simt emotii, m-am axat eu prea mult pe asta și a prins amploare, din dorința de a ma simți mereu eu însămi și de a nu mi pierde controlul, știu ca emoțiile sunt normale, orice om are, dar mi-a intrat acel gând un subconștient, tot ce vreau e sa scap de el, atât.
Cum pot percepe lucrurile așa cum trebuie? Și cum trebuie?
Timid este un nume pentru o stare. Dar starea cum o simți?
Trebuie să îți recapeți atitudinea din acea perioadă, gândește-te la acțiunile pe care le făceai atunci, ce te făcea să te simți sigură pe tine și fără vreun gram de intimidare, și vei vedea că vei reuși să mergi din nou pe calea cea bună.
Știu ce, dar stii care e problema? Subconștientul, mereu când vreau sa fac ceva, îmi iese orice dar îmi vine gândul ăla și strica tot.s-a fixat acolo in subconștient și nu mai scap de el
Poți detalia? Ce reprezintă acel gând și cum se manifestă? Nu poate fi chiar atât de greu de îndepărtat dacă ai puțină ambiție.
Îl am de un an, simt ca ma termina
E inversul a ceea ce eu sunt, din cauza asta
Eu sunt o fire îndrăzneața, vreau sa ma simt liberă, sa socializez, sa fac ce simt mereu… nu sa simt ca am rețineri
Și singurul lucru care mi reda rețineri e gândul acela, sau mai degrabă cuvântul (timid)
E nadirul, știu, dar mi-a făcut viața un calvar doar ca m-am axat pe asta zi de zi și a prins contur
Totul a fost perfect pana intr o zi când am avut o prezentare și iarăși, mi-a venit un gând limitativ și m-am bâlbâit putin, e normal, știu, orice om face asta și din asta am făcut un caz imens și m-am judecat ca as fi așa..nu avea legătura
Iar creierul din acea zi a crezut asta și m-a limitat timp de un an de zile
Cum pot sa nu cred asta? Eu simt ca nu cred, dar creierul tot îmi repeta
Eu fără niciun gând sunt cum trebuie
Chiar n am emotii și fac ce simt
Nu suport sa nu pot zice sau face ce simt cu lejeritate
Și acel gând ma controlează
"..acel gând mă controlează",iar tu la randul tău îl controlezi pe el. Doar tu poți gestiona ceea ce gândești. Fixează -ți în minte faptul că ai mai multă libertate decât îți poți imagina, nu ai niciun fel de bariere. Atunci când mai ai vreo prezentare sau ceva și te încurci, nu te gândi că cei din jur așteaptă perfecțiunea din partea ta, nici ei nu o pot oferi. Nu pot intra chiar atât de adânc în pielea ta încât să îți recomand ceva prin care să-ți "detoxifici" creierul de toate gândurile de genul ăluia pe care l-ai menționat, dar un lucru pe care îl poți face sigur este să te folosești de toată energia pozitivă pe care o ai la dispoziție. Va trece și asta.
Iti mulțumesc din suflet, abia astept ziua când ma voi simți in control și armonie cu mine însămi!