Daca mama mea e de moda veche, gen: "eu nu m-am epilat pana m-am casatorit!" "Eu nu m-am pensat pana ma 20 de ani!" "Mie mi-ar fi rusine sa ma imbrac ca si tine!", eu cum ar trebui sa-mi fac o viata sociala, daca mama nu ma lasa sa fac nimic. Fratilor, sunt botezata crestin-ortodoxa si nu ma lasa sa merg la biserica daca nu port fusta! Cum naiba sa port fusta la -5 grade?! Nici colanti nu am voie sa port, nici blugi si nici pantaloni scurti. La scoala daca iau un 8 cade cerul. Si trebuie sa-mi faca ea garderoba de cu seara. Afara nu ma lasa decat daca port geaca aia pe care o stim toti, care arata ca un balon urias. + ca trebuie sa ma intorc la 16:00. Nu ma lasa sa fac nimic. Nici macar sa vorbesc la telefon nu am voie. "Cu cine vorbesti?" "De ce vorbesti?" "Despre ce vorbesti?" "Cat vorbesti?" — intrebari de genul asta apar.

Ce ar trebui sa fac in privinta asta?

Help me!

Prea posesiva, trebuie sa ii explici ca ai nevoile tale, preferintele tale, si ai nevoie de intimitate si libertate. Ea incearca sa te faca exact asa cum vrea ea sau cum a fost ea, dar nu mai suntem pe vremea comunistilor sa ne imbracam de inmormantare zi de zi, oricum multi cu mintea aia de pe vremea lui Ceausescu au ramas. Nu spun sa te certi cu ea, dar impune-te, usor, putin cate putin, trebuie sa arati ca nu iti convine.

Trebuie sa accepti ca asta e felul ei, asa sunt unii parinti
Accepta si,, supune-te" ca sa zic asa, macar intr-o anumita privinta. Vad ca ai 13 ani. Varsta e una sensibila, parintii au tendinta de a te controla pentru ca nu vor sa le,, scapi din mana", tu vrei independenta si e si normal, pentru ca, cresti si vrei sa iti asumi ceea ce esti si sa te formezi asa cum iti doresti, sa actionezi dupa propriile conceptii si valori.
Accepta si ceea ce zice ea si incearca pe cat posibil sa faci cum spune mama. Ia-ti colanti grosi pe sub fusta la biserica, intoarce-te pana la 16:00 acasa sau cand vrei sa,, intarzii" mai mult anunt-o si spune-i ca,, doar 30 de minute". In timp mai poti creste timpul, dar nu forta lucrurile de la inceput.
Off, da, si eu uram gecile alea si te inteleg perfect. Eu mi-am cumparat primul palton dragut prin clasa a 10-a cred, asa ca nu e chiar asa de grav la tine
Si cu pensatul sa stii ca oarecum are dreptate. Daca nu e grav, nu te pensa. Eu am avut sprancenele groase si foarte rigide si da, m-am pensat la 14-15 ani. Verisoara mea avea niste sprancene foarte frumoase, firele moi si fine si a facut prostia sa se penseze, cu toate ca nu avea NICIUN motiv. Acum arata cu mult mai aiurea decat inainte, cosmeticiana i le-a facut prea subtiri si forma fetei ia trasaturi aspre.
Mai asteapta in privinta asta sau fa-o doar daca e strict necesar.
Ai tu timp sa cresti si sa faci ceea ce iti doresti. Gndeste-te ca in cativa ani buni o sa poti pleca de la casa parinteasca, la facultate poate - si o sa ai destula libertate in decizii.

Nu e de moda veche mai rau pare cu mintea spalata de religie... caz in care nu o poti convige cu argumente logice. Ori iti inpui punctul de vedere ori te adaptezi

"Daca mama mea e de moda veche, gen: "eu nu m-am epilat pana m-am casatorit!" "Eu nu m-am pensat pana ma 20 de ani!""
Nu știu dacă a fi natural este de modă veche. Desigur, dacă ai probleme exagerate cu sprâncenele sau cu părul de pe corp este indicat să te epilezi sau să te pensezi dar în caz contrar nu văd nevoia în așa ceva. Văd fete care au sprâncenele făcute cu creionul, mie unul mi se par urâte. Lasă-ți sprâncenele normale dacă nu ai probleme cu ele sau dacă nu se unesc etc.

"eu cum ar trebui sa-mi fac o viata sociala, daca mama nu ma lasa sa fac nimic."
Și ce treabă are viața socială cu aspecul fizic? Viața socială este rezultatul caracterului tău nu a fizicului dar probabil vrei să atragi anumiți ochi și normal că în cazul ăsta mama ta are completă dreptate. Partea vestimientației nu intră în viața ta socială sau nu ar trebui.

" Fratilor, sunt botezata crestin-ortodoxa si nu ma lasa sa merg la biserica daca nu port fusta! Cum naiba sa port fusta la -5 grade?! Nici colanti nu am voie sa port, nici blugi si nici pantaloni scurti. "
Aici îți dau dreptate. E aiurea să porți fustă, cum fac altele, când temperatura e pe "-". Trebuie să îi explici mamei tale că stilul vestimentar trebuie să fie strict al tău și că te cam reprezintă, e și ăsta o modalitate indirectă de exprimare, ca să zic așa.

"La scoala daca iau un 8 cade cerul."
Exagerează aici, clar.

"Si trebuie sa-mi faca ea garderoba de cu seara. Afara nu ma lasa decat daca port geaca aia pe care o stim toti, care arata ca un balon urias. + ca trebuie sa ma intorc la 16:00. Nu ma lasa sa fac nimic. Nici macar sa vorbesc la telefon nu am voie. "Cu cine vorbesti?" "De ce vorbesti?" "Despre ce vorbesti?" "Cat vorbesti?" — intrebari de genul asta apar."
Ar trebui să îi explici mamei tale că este viața ta și că tu ar trebui să ți-o faci așa cum dorești și că oricine are nevoie pe lumea asta de intimitate. Altceva nu prea ai ce să faci. Trebuie să îi spui că nu e o atitudine normală pe care o mamă trebuie să o aibă față de copilul ei. Încearcă să îi mai ieși din mână și după poate se va simți vinovată că a fost așa cu tine și că nu ți-a acordat ea o doză de libertate de la început.

Muta-te singura si plateste-ti singura totul si nu o sa mai ai probleme cu parintii. eu asa am facut.

Câţi ani ai?

E doar speriată să nu fii racolată răpită etc... dă-i o eugenie și tace.