Prezentul e puntea dintre trecut si viitor, e momentul din realitatea imediata. In prezent suntem ceea ce suntem datorita trecutului, iar viitorul se raporteaza la perspectivele pe care le cream in prezent. Cu toate acestea eu cred ca prezentul trebuie fragmentat in doua:
1.trait momentul la intensitate maxima pentru ca s-ar putea sa nu ne mai intalnim cu el, plus de asta clipa trebuie traita indiferent de ce si cum.
2.momente pe care sa le acordam viitorului sau planurilor de viitor, pentru ca nu ne putem trezi,, in viitor" si sa nu stim incotro s-o luam.
Eu asa vad, un procent de 50% pentru un prezent trait intens si 50% pentru planuri de viitor care se vor realiza la fel de frumos.
Există doar prezent așa că dacă ţie-e teamă de proiecţia numită viitor de fapt îţi este teamă de viaţă, sau mai bine spus de tine. E o vorbă că viaţa e ce se întâmplă între momentele planificate. Cu cât îţi e mai frică de viitor înseamnă că trăiești iluzia lui, adică ești deconectat de la prezent.
misauratcuviata întreabă: