Mda, înțeleg genul ăsta de falși-prieteni care îți sunt de fapt prieteni doar când au nevoie de tine. Numai peste din ăștia am dat și eu.
Tind să cred ca e doar o etapă. E vârsta la care cunoști mulți oameni, și pierzi și mai mulți. Trebuie să mergi mai departe, să nu te cantonezi într-un capitol închis din viața ta. Ai mulți ani înainte în care vei cunoaște zeci, sute de persoane. Te vor dezamăgi toți, mai mult sau mai puțin la un moment dat, să fii sigură de asta. Alege-i pe cei mai buni pentru tine, și uită-i pe cei care îți fac rău. Din toți cei pe care îi vei cunoaște, doar 5% sau poate mai puțin îți vor fi alături când chiar ai nevoie. E cursul vieții. Dacă ne-am demoraliza așa la fiecare om care ne lasă baltă, nu am ajunge nicăieri.
Fă-ți prieteni, intră în alte cercuri de cunoștințe, ieși în oraș, distrează-te... nu are rost, nu te merită și știi asta.
Baftă!