Nu, nu esti singura. Si eu patesc aceleasi lucruri. Cand toata ziua am fost fericita, calma si bine-mersi se baga ceva intre mine si fericirea mea si ma simt mizerabil, imi vine sa plang.
E ca si cum destinul mi-ar spune: "Gata ti-a expirat timpul de fericire, acum e timpul sa fii trista, sa plangi." Si nu suport starea de tristete.
Cu totii trecem la un moment dat prin clipe mai putin frumoase, fericite, care ne duc cu gandul la pierzanie.Tot ce conteaza este sa avem incredere in fortele noastre proprii ca putem depasii momentul critic si sa eliminam spiritul negativist, gandindu-ne:"ca de ce ni se intampla numai noua asta?". Priveste lumea cu alti ochi si doar asa poti dobandi o usoara liniste sufleteasca.
In primul rand nu esti singura. si eu patesc cam la fel si trebuie sa te gandesti ca deocamdata esti la o varsta destul de mica presupun dar sa ajungi pe la vreo 50-60 de ani si atunci chiar sa ai probleme grave in primul rand cu sanatatea nu stiu zic si eu...