De ce ne dorim raul atunci cand avem o durere interioara chiar si psihica?

Pentru ca se strica echilibrul in care ne gasim atunci cand ne este bine.Omul,in totalitatea lui, este pus in acord cu natura, cu sensul de bine.In momentul in care ceva se strica sau merge prost dorim sa ne autodistrugem, intelegand ca suntem in dezacord cu totul unitar.Este instinctuala aceasta reactie si aici intervine ratiunea care se lupta cu noi si ne arata ca durerea poate fi stinsa,poate fi reparata. Daca masinile ar avea suflet,in momentul in care s-ar strica s-ar arunca singure, intelegi? E acelasi lucru, sau aproape.Cand suntem defecti dorim sa ne desfiintam, asta ar fi cea mai simpla explicatie.Bye!

Dorinta noastra de moarte,fiindca la acest rau cred ca te gandesti, este pe masura suportabilitatii cu care orice suflet omenesc este inzestrat; unii suporta mai usor durerea, altii sunt mai vulnerabili.Important e ca ratiunea sa stea de paza amintind fiecaruia ca viata e cel mai de pret dar; si ca e unica...

Pentru ca numai gasim nimic care sa aiba sens totul in jur imbraca culoarea neagra a tristeti si al nonsensului.