De ce nu am curaj sa fac lucruri pe care as vrea sa le fac?
De ce ma sperie ideea de a intra intr-o noua comunitate, de a cunoaste oameni noi, de a face lucruri noi?
De ce mi-e frica ca voi da gres?

Ce este de fapt "curajul" si la ce (cum) il folosim?

Curajul este deseori inrudit cu statornicia si taria. Daca frica este atat de raspandita si manifestarile ei atat de dominante, cum se face ca exista eroi? Curajul este prezentat in general in doua feluri: ca o actiune specifica (gestul disperat de a lua cu asalt o cazemata sau de a se arunca pe o grenada) sau, pentru a relua o expresie

A fi curajos nu inseamna sa nu-ti fie frica, ci sa fii capabil sa-ti duci misiunea la indeplinire, chiar daca iti este frica. Adevaratul curaj este o calitate pe care o poseda cei care sunt gata a se lansa intr-o situatie inspaimantatoare, in pofida unei frici subiective si a unor perturbari psihofiziologice. Curajul este mai mult decat o calitate innascuta; curajul si lasitatea sunt optiuni care i se ofera oricarei fiinte umane.

Curajul inseamna sa te avanti in necunoscut in ciuda tuturor temerilor. Curajul nu inseamna lipsa de teama. Lipsa de teama apare pe masura ce esti din ce in ce mai curajos. Lipsa de teama inseamna experienta suprema a curajului. Ea este incununarea curajului absolut. Insa la inceput nu exista mare diferenta intre omul las si cel curajos. Singura diferenta e ca lasul isi asculta temerile si le urmeaza, iar curajosul le pune deoparte si merge inainte. Omul curajos se avanta in necunoscut in ciuda tuturor temerilor sale. El isi cunoaste temerile, stie ca exista. Dar in esenta, curajul inseamna sa risti cunoscutul pentru necunoscut, familiarul pentru nefamiliar, confortabilul pentru neconfortabil; el e un pelerinaj aspru spre o destinatie necunoscuta. Niciodat nu stii daca ai sa poti sa mergi pana la capat sau nu. E un joc de noroc, dar numai cei care joaca la noroc stiu ce e viata. Cuvantul "curaj" este foarte interesant. El provine din radacina latina "cor", care inseamna inima, asadar a fi curajos inseamna a trai cu inima. Si numai slabanogii traiesc cu capul; fiindu-le frica, ei se inconjoara de siguranta logicii. Calea inimi este calea curajului. Curaj inseamna sa traiesti in nesiguranta, inseamna sa traiesti in iubire si incredere, inseamna sa te avanti in necunoscut. Curaj inseamna sa mergi pe carari periculoase. Viata este periculoasa si numai cei lasi stiu sa evite pericolele, dar e drept ca ei sunt deja morti. Un om cu adevarat viu, plin de vitalitate, se avanta intotdeauna in necunoscut. Acolo exista primejdii, dar el isi asuma riscul. Inima este vesnic gata sa-si asume riscul, inima e un jucator de noroc. Capul este afacerist. Capul calculeaza intotdeauna, e viclean. Inima nu e calculata...

Sper ca te-am ajutat!