De ce uneori incepem sa ne uram pe noi insine?

Asta datorita faptului ca iubim pe cineva care e intr-un fel diferit...

In ce sens mai exact?

Mda, asta apare din cauza ca tu te gandesti ca tu esti de vina.
Nu m-am exprimat bine, asa ca incerc sa o fac mai dezvoltat, dandu-ma exemplu pe mine.
Am patit de multe ori sa ma urasc pe mine insumi, si cred ca daca nu eram genu "eah, trece ce draq", imi era foarte greu.
Mie imi placea, si inca imi place, de o anumita fata, frumoasa, desteapta, etc, dar problema este ca are multe defecte peste care nu pot trece cu vederea, cum ar fi acela ca este puuuutin cam usuratica, ea nu poate suferii sau iubii, nu-i pasa, daca se plictiseste de tine, te paraseste, si atat.
Oricum, noi suntem diferiti, ei ii place sa iasa in oras, mie nu, ea nu-si face griji pentru bani, cheltuie tot, eu tin de bani cat pot, chiar daca e sau nu nevoie, si lucruri atat de puierile, minore, si nesemnificative care ma impiedica sa-i spun ce simt.
Si tot pe mine ma invinuiesc, tot vina mea este, ca nu pot sa-i spun, ca nu stiu cum sa o tratez, ca ma blochez cand sunt fata-n fata cu ea, orice gest de-al ei pe mine ma bucura sau intristeaza, depinzand de gest.
Chestia asta cu uratul pe noi insine, nu este la toata lumea, doar la anumite persoane, mai pesimiste, ca mine, sau ca tine, nu stiu daca esti pesimista dar ai aceasta problema, si trebuie sa incerci sa o rezolvi cumva.
Eu o rezolv ascultand muzica, sau, pur si simplu, incerc sa uit si fac altceva, desii cateodata nu prea imi iese.
Nu stiu cazul tau, dar cazul meu, este ca ma invinovatesc pe mine ca nu pot sa-i spun acelei fete nu ca o plac, ca o iubesc, doar din cauza ca sunt prea fricos, si nu pot, chiar daca vreau nu pot sa zic, si ma invinovatesc mai mult decat trebuie...