Nu ți se cere să nu-ți fie frică de câini. Și de fapt sfatul era să nu le arăți că-ți e frică de ei și să fugi, să te ascunzi să nu mai știu eu ce. Sunt sigură că poți să-ți stăpânești fobia știind că este pentru binele tău. În al doilea rând chill, câinele nu sare decât dacă e noapte și nu vede bine, dacă îl lovești, dacă vede că te bagi în seamă cu stăpânul lui/o persoană dragă lui, ori dacă este gelos.
Eu am pățit-o odată când încercam să împac doi câinii și îi mângâiam pe rând. La un moment dat unul a început să mârâie și eu am vrut să-l mângâi să nu mai fie nervos. Și-a sărit și m-a capsat puțintel de deget.
Oricum, nu-ți cere nimeni să te declari neînfricoșat, ci doar să te abții de față cu potăile (; x) e spre binele tău. Altceva. un psiholog nu cred că e nevoie, deși există și pentru cazuri în genul.
Faci cum vrei.
Mie mi-e frica sa nu raman singura...in sensul ca vor muri toti cei dragi mie, iar eu nu voi mai fi decat o umbra pe pamant, o umbra care le va purta in suflet amintirea, pana cand va disparea si ea
Mie imi e frica de soareci si toate urateniile care seamana cu ei...
eu zic sa vorbesti cu parintii sa mergi la un pshiholog...
misauratcuviata întreabă: