De ceva vreme devin din ce in ce mai..constienta(sa zic asa),de unele chestii.Una din ele ar fi problemele din familie,mama mai bea si e enervant pentru ca asta cateodata duce la certuri intre ea si tata,oricum nici tata nu e mai presus,ne agreseaza verbal cateodata(nu foarte des, dar cand o face ajunge cat pentru juma' de an). Inteleg ca e bolnav dar de ce sa izbucnesti in asa hal la niste chestii atat de mici.....Pe mama am incercat sa o confrunt cu bautura dar,din spusele ei,nici ea nu stie de ce bea.
A doua chestie as fi eu.Mi se spune sa nu mai fiu asa de introvertita,dar si cand incerc si cred ca reusesc sa ma imprietenesc cu cineva tot eu ajung sa fiu o " a treia roata", indiferent de cat de multe lucruri am in comun cu persoanele respective.
A treia chestie e infatisarea mea...sunt destul de nesigura pe mine,mai ales ca singurele persoane care mi au spus ca arat bine sunt mama si prietena mea cea buna.
In fine,asta e doar o parte din probleme.Pot sa fac ceva in privinta neicrederii mele sau in privinta a lor mei? Cum pot sa nu mai fiu asa abatuta tot timpul inauntru? Am incercat sa merg la psiholog dar nu pot sa spun unele lucruri care,din pacate, ma macina cel mai greu.Nu stiu ce sa mai fac,simt ca cedez. Niste sfaturi mi ar prinde bine,cred.
Oricum,iti/va multumesc ca ai/ati citit "romanul" asta, e prima data cand scriu pe site ul asta.

Mama ta ar trebui să consulte un psihiatru. Ii va spune acesta de ce bea si cum poate rezolva problema. Tatăl tău nu reacționează ok,de aceea cel mai bine ar fi sa nu l provocați dacă tot nu l poti schimba, macar stii ca poti evita cearta. Cat despre tine, ar trebui să te axezi mai mult pe calitățile pe care crezi tu, nu lumea, ca le ai si sa te bucuri de faptul că încă trăiești si poti trai viata in cea mai buna forma. Esti tânără si sănătoasa însă fi mai conștientă de faptul că nu pentru totdeauna exiști si nu vei fi o viata asa cum esti Acum. Baftă in viata!

1) Multumeste-te cu familia pe care o ai, buna\rea e familia ta. Atata timp cat nu te bate, nu mori de foame, ai strictul necesar. Incearca sa discuti mai mult cu ei pe baza acestui subiect. Aici te poate sfatui doar o persoana ce a trait in "frig"

2) Doar nu te astepti sa-ti mentinem noi relatiile de prietenie. Un mare om m-a invatat sa imi pun intrebarea " De ce? ". Prieteniile nu se cladesc avand doar subiecte comune cu altii, trebuie sa investesti si sentimente. Mi se pare si normal sa ajungi " a treia roata " daca esti mai mult preocupata de problemele tale. Din moment ce esti o povara pentru ei, mi se pare perfect normal sa te abandoneze.

3) Voiai sa-ti spunem noi cat de bine arati? Uite, arati foarte bine.

4) Lasa problemele, axeaza-te pe dezvoltarea ta personala. Du-te la psiholog si discuta cu el toate problemele tale, el iti va oferi cea mai buna solutie.

Am un prieten care a trait ceea ce ai trait tu, mult mai rau decat tine. iti spun ca omul ala a facut tot posibilul si imposibilul sa-i fie bine. Tu nu stii ce inseamna sa te bata bunica cu lantul, sa te prezinti taiat pe maini si pe fata la ore, sa depinzi de cativa prieteni, sa nu ai parintii aproape de tine, sa nu poti avea copilarie. El spre deosebire de tine a luptat si a cautat solutii si raspunsuri, nu si-a plans de mila.

Singurul sfat pe care ti-l dau e sa inveti sa n-ai griji.